Maramureșul este locul în care tradițiile de Paști sunt neschimbate de secole. Oamenii au evitat ca negura timpului să se așeze peste moștenirile lor.
Tradițiile pascale din Maramureșul istoric sunt simple. Credincioșii își împart timpul între lucrul casei și rugăciune.
Sărbătoarea Paștelui este marcată pe meleagurile Maramureșului cu joc, voie bună, tradiții și obiceiuri din moși-strămoși și bucate delicioase ce dispar imediat de pe mese. I s-a dus faima până peste hotare ținutului românesc unde timpul a stat în loc. S-a oprit în perioada în care țăranul român purta cu mândrie portul național, în care cea mai importantă calitate a lui era omenia și unde familia și respectul față de ceilalți erau puse pe primul loc.
Maramureșul este reprezentarea vie a spiritului românesc, pur și nealterat de evoluția societății. Aici, orele parcă trec mai greu și ziua-i mai lungă, nopțile sunt mai liniștite și grijile mai puține. Bucură-te măcar în vacanță de acest sentiment unic pe care numai Maramureșul il poate da unei persoane – sentimentul de libertate. În Maramureș te vei simți liber să trăiești așa cum îți este drag și cum ți-ai dorit întotdeauna, în Maramureș oamenii încă se salută între ei deși nu se cunosc, în Maramureș toți îți sunt frați și toți îți sunt prieteni.
Paștele în Maramureș este presărat cu tradiții și obiceiuri care în alte zone ale țării au murit odată cu strămoșii ce le respectau cu sfințenie. În Săptămâna Patimilor, credincioșii se strâng în biserică și se roagă pentru iertarea păcatelor și pentru o viață liniștită alături de cei dragi.
Inca de la inceputul Saptamanii Mari, gospodinele se apuca de curatenie generala si fac ordine atat in incaperile casei cat si in curte. Totul trebuie sa arate cat mai frumos pentru invitatii ce vor veni in ziua de Paste. Doar nu credeai ca maramuresenii marcheaza o asemenea sarbatoare singuri?! Adesea, pe langa membrii familiei care se aduna in jurul mesei, maramuresenii primesc turisti din toata colturile tari dornici sa traiasca o experienta noua intr-un loc inedit.
În Săptămâna Patimilor, bisericile sunt pline de credincioși, care, lasă treburile deoparte ca să asculte deniile și sa își curețe sufletul înainte de Învierea Domnului.
Dupa ce curatenia e gata, gospodinele se pun pe facut bucatele traditionale care sunt nelipsite de la masa de Paste. Maramuresenii tin cu sfintenie postul si nu se rezuma numai la eliminarea elementelor de origine animala din alimentatia lor. In perioada postului, locuitorii din satele maramuresene poarta haine modeste, merg la biserica mai des si isi indreapta atentia catre cei mai putini norocosi din jurul lor. Tot in perioada postului, in Maramures oamenii obisnuiesc sa se imbrace in haine simple, evitand culorile vii, mai ales culoarea rosie.
In Joia Mare, dupa ce merg la slujba, maramuresenii impart alimente si haine persoanelor nevoiase in amintirea sufletelor dragi trecute in nefiinta. In aceasta zi incep si primele pregatiri culinare pentru masa de Paste, fiind vopsite sau incondeiate ouale ce vor fi ciocnite si mancate in ziua de duminica. Vinerea Mare este una dintre cele mai triste zile din calendarul ortodox, iar toti crestinii ortodocsi tin post negru in amintirea patimilor suferite de Iisus. Tot vineri, maramuresenii se roaga pentru iertarea pacatelor si participa la slujba prohodului.
Maramuresenii respecta cu sfintenie postul Pastelui.
Potrivit traditiei nu este bine sa porti haine colorate în post, iar culoarea rosie este interzisa. Nimeni nu are voie sa îmbrace haine noi, hainele trebuie sa fie modeste, oarecum cernite.
Un alt obicei specific zonei este cel de a se oferi pomana pentru sufletele celor trecuti în nefiinta. În Joia Mare, maramuresenii de peste deal, împart oua crude oamenilor saraci si aprind un foc mare în fata casei, astfel, se încalzesc sufletele rudelor trecute la cele vesnice.
În Vinerea Mare, se tine post negru. Nu se manânca si nu se bea apa pâna scapata soarele. În aceasta zi mai este interzis si jocul, exista chiar si o strigatura referitoare la asta, «Cine joaca în Postul Mare, joace-i bota pe spinare!».
Sambata se fac ultimele pregatiri pentru marea sarbatoare, gospodinele punand in cuptor mielul sacrificat, cozonacii si pasca. Dupa ce toate bucatele sunt gata, femeile din satele maramuresene obisnuiesc sa se ocupe de aspectul lor fizic pentru a arata impecabil in ziua de Paste. Duminica se intinde masa mult asteptata, se primesc oaspetii si se aduna cu totii in jurul mesei. Dupa ce toata lumea a terminat de mancat, barbatul casei incepe ciocnirea oualor cu ceilalti invitati prezenti.
Un obicei foarte vechi din Maramures practicat in unele sate si astazi presupune ca toti membrii familiei sa manance din primul ou ciocnit pentru a avea parte de noroc si properitate toata viata. Tot in Maramures, satenii obisnuiesc sa puna un ou rosu si o moneda in apa cu care se spala pe fata in ziua de Paste pentru a fi feriti de rele. Toate activitatile din jurul mesei se incheie de cele mai multe ori cu o petrecere cum numai in Maramures se face, unde toata lumea chiuie, se bucura, danseaza si canta.
În Sâmbata Mare spre Duminica Învierii, crestinii merg la biserica pentru a asista la Învierea Domnului Iisus Hristos, iau lumina si o duc la cimitir, mortilor din familie, dar si acasa, pentru a avea lumina tot anul.
În Duminica Învierii, dis de dimineata, se pune într-un ibric, apa rece, un ou rosu, un ban de argint si se spala cu aceasta apa pe fata pentru a fi rosii în obraji ca oul si pentru a avea belsug restul anului. Toata lumea trebuie sa poarte haine noi.
