Stațiunea balneoclimatică Ocna Sibiului, este situată în orașul cu același nume, la 12 km. de Sibiu, având astfel acces la drumul național, calea ferată și la Aeroportul internațional Sibiu.
Denumită şi “Litoralul Ardealului”, staţiunea turistică permanentă Ocna Sibiului este situată la 12 km. distanţă de Sibiu şi dispune de numeroase lacuri saline, unele dintre ele declarate monumente ale naturii.
Aşezată în partea de nord a Depresiunii Sibiului, la altitudinea de 408 metri, într-o regiune înconjurată de dealuri acoperite cu păduri de stejar, Ocna Sibiului are adânci rădăcini în istorie.
Zăcămintele de sare din Transilvania (exploatate sistematic în cursul vremii la Ocna Dejului, Sic, Cojocna, Turda, Ocna Mureș, Ocna Sibiului și Praid) s-au format cu 13,5 milioane de ani în urmă, într-o mare cu adâncime redusă și sub un climat tropical, foarte cald. Etajul geologic respectiv corespunde miocenului mediu. Stratul de sare se întinde pretutindeni în subsolul Transilvaniei, având o grosime medie (originară) de circa 400 m. Straturile groase de sedimente depuse ulterior deasupra orizontului de sare au apăsat cu o greutate imensă stratul maleabil și plastic de sare, care a căutat zone mai slabe ale scoarței terestre la marginea Transilvaniei, unde s-a ridicat sub forma unor ciuperci cu înălțimi de peste 1.000 m, ajungând de multe ori chiar până la suprafața pământului (cazul localităților cu vechi exploatări de sare menționate mai sus).
Cupola masivului de sare de la Ocna Sibiului are forma unei elipse cu axa mare de 1,3 km si axa mică de 0,6 km. Deși sarea de la Ocna Sibiului a constituit obiectul unor îndelungate exploatări miniere (din perioada romană, până în anul 1932), adâncimea masivului nu se cunoaște până în prezent, fiind apreciată la cca 1,0 – 1,2 km.
Așezată ca un cuib între dealuri, Ocna Sibiului e scufundată în liniște și pace, caracterizându-se printr-un relief format din dealuri și coline, cu pante domoale, ca o localitate ferită de vânturi și curenții de aer rece ce vin dinspre munte, ceea ce determină variații mici de temperatură între anotimpuri, cu treceri blânde de la un regim termic la altul. Zona se încadrează în climatul temperat continental de deal şi de podiş cu unele nuanţe locale (inversiuni de temperatură iarna, calm atmosferic, insolaţie puternică) particularităţi climatice care au un rol important în prevenirea şi tratarea unor boli.
Stațiunea Ocna Sibiului posedă în principal un bogat element hidrologic reprezentat prin salba de lacuri ce însumează o suprafaţă hidrologică de 35.700 metri pătraţi şi un volum de 265.700 metri cubi. Salinitatea creşte de la luciul apei înspre fundul lacului, cota maximă (320 g/l) fiind atinsă la contactul cu masivul de sare.
Cristalul de sare, atât de banal din anumite privinţe (formă, culoare, formulă chimică, etc.), uimeşte, în continuare, pe lângă efectul organoleptic specific, prin proprietăţile curative pe care le posedă.
La Ocna Sibiului sunt 15 lacuri naturale, dintre care lacurile Brâncoveanu, Lacul Roșu și Negru sunt cele mai sărate din Europa, având o salinitate de 415 gr./litru de sare, Lacul Avram Iancu, cel mai adânc lac sărat de ocnă din România, 130 m, iar Lacul fără Fund e declarat monument al naturii prin fenomenul său unic de heliotermie. Microorganismele aflate în lacuri numite artemia salina formează într-o uimitoare formă nămolul sapropelic fosil indicat pentru bolile aparatului locomotor, dar mai ales pentru tratarea reumatismului.
În inima întregului ansamblu salin de la Ocna Sibiului se situează Complexul Balnear cu cele trei lacuri și izvoare – Horia, Cloșca și Crișan – de notorietate națională și internațională
Stațiunea Ocna Sibiului are și istorie, aici putându-se admira Biserica Brâncoveanu, Biserica Cetate, dar și posibilitatea de drumeții și pescuit. Toate acestea vă așteaptă pe tot parcursul anului.
De asemenea, localitatea posedă un parc natural de foioase cu o suprafață de 15 ha situat în apropiere.
În Ocna Sibiului funcționează ca structură turistică permanentă Complexul Balnear Ocna Sibiului, alcătuit din două hoteluri, un restaurant, o bază de tratament și o bază de agrement. Pavilionul băilor din Ocna Sibiului este o clădire monument istoric.
Care sunt bolile de care te vindecă nămolul de la Ocna Sibiului?
Vară de vară, lacurile de la Ocna Sibiului sunt vizitate de zeci de mii de turiști, majoritatea aflați și în căutarea unor remedii pentru diferite afecțiuni. Iar acei turiști care se ung din cap până în picioare cu nămolul de la Ocna Sibiului asta caută, remedii. Doctorii avertizează, însă, că aceste tratamente trebuie aplicate cu precauție.
Nămolul se găseşte din belşug în lacul botezat Balta cu Nămol, care s-a format într-o excavaţie în acoperământul straturilor de sare de la Ocna. De altfel, cele mai importante lacuri de aici s-au format ca urmare a surpării vechilor galerii de exploatare a zăcămintelor de sare. Cel mai adânc lac, Ocna Pustie, are o adâncime maximă de 130 de metri, iar cel mai sărat lac – Brâncoveanu – are o salinitate la suprafaţă cuprinsă între 310 şi 400 de grame la litru (spre comparaţie, apa Mării Negre are o salinitate de 22 de grame la litru).
De la reumatism la afecțuni respiratorii
Proprietăţile curative ale apei de la Ocna Sibiului au început să fie exploatate după 1820, din 1948 staţiunea devenind una cu caracter permanent. „Oamenii vin la Ocna Sibiului în special pentru afecţiunile aparatului locomotor, reumatismale: artroze cu diverse localizări, afecţiuni post traumatice ale aparatului locomotor, unele afecţiuni dermatologice, ginecologice şi respiratorii“, arată dr. Mariana Varodi, specialist în recuperare, medicină fizică şi balneologie.
Ea arată că pentru afecţiunile respiratorii sunt indicate cure de aerosoli, cu plimbări pe marginea lacurilor dimineaţa şi seara, iar pentru afecţiunile locomotorii sunt indicate băile în lacurile sau piscinele cu apă sărată, împachetările cu nămol cald sau tratamentele cu nămol rece, asociate cu băile de soare.
Cu toate acestea, împachetările cu nămol sunt contraindicate anumitor categorii de pacienţi, prin urmare medicii cer să le fie consultată opinia înainte de a da buzna în Balta cu Nămol. „Înainte să facă astfel de lucruri, oamenii ar trebui, totuşi, să ceară şi sfatul medicului deoarece sunt şi multe contraindicaţii. De multe ori, la Ocna Sibiului vin şi oameni în vârstă cu afecţiuni ale aparatului cardiovascular, cu tumori, cu infarct ori accident vascular, iar cei cu astfel de afecţiuni îşi pot face mai mult rău cu astfel de împachetări“, arată dr. Mariana Varodi.
E bun și pentru prevenție
Nămolul de la Ocna Sibiului are o culoare neagră lucioasă şi o granulaţie extrem de fină, peste 58% din compoziţia chimică a acestuia fiind substanţe minerale: anioni sulfurici, fosforici, bicarbonici, iod, brom, clor şi cationii de sodiu, de potasiu, fier, magneziu, mangan, aluminiu şi calciu. Pe baza proprietăţilor fizice şi chimice, nămolul este recomandat pentru vasodilataţia intensă cu îmbunătăţirea circulaţiei locale şi generale, stimularea metabolismului tisular, restabilirea echilibrului mineral, dar şi pentru efecte sale biostimulante, emoliente şi antialergice. „Nămolul e bun şi pentru prevenţie. E bine să venim la Ocna Sibiului şi înainte de a suferi de anumite afecţiuni, când căutăm o minune“, mai sfătuieşte dr. Mariana Varodi.
Ocna Sibiului era comparată în perioada interbelică cu celebra Karlovy Vary, dar staţiunea a pălit după Revoluţie, când băile de sare şi de nămol au fost abandonate.
Însă în ultimii ani, conştienţi de potenţialul uriaş al locului, mai mulţi oameni de afaceri au investit 5 milioane de euro în refacerea zonei.
La câţiva kilometri depărtare, în localitatea Orlat, turiştii găsesc un loc pitoresc, plin de legende. Bătrânii locului spun că la începuturi uriaşii ar fi făcut dealurile şi pădurile din jur, iar un balaur stătea într-o peşteră din zonă.
În zonă, turiştii pot găsi cazare într-un conac ridicat deasupra unor vechi temniţe.
O noapte de cazare cu mic dejun costă în zonă cel mult 250 de lei.