Podgoria Dealu Mare – Patria Vinurilor

Publicația ”COLȚIȘOR DE ROMÂNIA” – promotoare a tuturor lucrurilor de calitate realizate în România nu putea ocoli vinul. Fiindcă România a fost întotdeauna producător de vinuri foarte bine apreciate.

Iubim vinul. Iubim cultura lui, consumul cu măsură… mai mare sau mai mică, după puterile fiecăruia și mereu alături de o vorbă bună. De la seri de degustare dedicate vinurilor din diferite zone viticole renumite din România la excursii de câteva zile pentru vizitarea unor crame renumite sau podgorii nou descoperite, nu există lucru legat de vin la care să nu excelăm.

Situată pe paralela 45, în condiţii similare ca în regiunile Bordeaux sau Toscana, Podgoria Dealu Mare, întinsă pe zeci de kilometri din Prahova şi Buzău îşi merită pe bună dreptate denumirea de „Patria Vinurilor“. Licorile aurii şi rubinii produse aici sunt premiate în fiecare an la concursurile de profil din întreaga lume.

Cu o istorie şi o tradiţie viticolă bogată, care îşi întinde originile până în vremea dacilor, Podgoria Dealul Mare întruneşte unele dintre cele mai bune condiţii pentru culturile soiurilor destinate vinurilor roşii.

Răsfăţată de soare, „Patria Vinurilor“ se întinde pe o suprafaţă compactă, de 70 de kilometri şi are o lăţime ce variază între 3 şi 12 kilometri și o suprafață de aproape 15 000 hectare de viță de vie în zona deluroasă a Carpaţilor Meridionali, între cursurile de apă ale Teleajenului şi Buzăului. Centre viticole renumite, Boldeşti, Valea Călugăreasca, Urlaţi, Ceptura, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti au prins rădăcini în solul fertil, din care ies vinuri roşii, cu o aromă imposibil de confundat: Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir, Merlot.

Gama de vinuri albe este şi ea bine reprezentantă. La Dealu Mare se produce Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris sau Sauvignon Blanc.

Microclimatul mediteranean care face posibilă inclusiv creşterea smochinului şi a migdalului, oferă viţei de vie condiţii de dezvoltare speciale. Strugurii se bucură de soare, în medie, cu 14 zile în plus pe an faţă de alte zone ale ţării. Boabele au la dispoziţie mai mult timp pentru acumulări calitative şi se culeg doar toamna târziu, când pământul gras şi generozitatea soarelui i-au umplut de o dulceaţă şi o aromă unice.

Vinurile de la Dealu Mare sunt mereu pe masa bogaţilor. Din zona Dealu Mare bea vin şi protipendada bucureşteană care frecventa Casa Capşa în perioada interbelică. Cel mai important furnizor de vinuri al renumitului restaurant era Nicolae Basilescu, avocat şi profesor la Facultatea de Drept, proprietar a peste 100 de hectare în Urlaţi şi Pietroasele.

A urmat, din păcate, colectivizarea viilor, iar comuniştii au încălcat regulile de aur ale vinului, de pe urma cărora a avut de suferit şi Podgoria Dealu Mare. Cantitatea şi nu calitatea vinului era principala indicaţie preţioasă de la centru. Peste 40 de ani, struguri de diferite soiuri au fost amestecate la grămadă, în aceeaşi cuvă, iar „inima“ distinctă a sortimentelor s-a amestecat până la dispariţie în recordurile de producţie.

Chiar şi aşa, vinificatori pasionaţi nu au lăsat să dispară tradiţia, iar sortimentele selecţionate produse la Dealu Mare ajungeau pe mesele favorizaţilor vremii sau la concursuri internaţionale de profil.

„Drumul Vinului“, o incursiune în istoria „aurului lichid“. În cei peste 20 de ani scurşi după Revoluţie, investitorii care au băgat milioane de euro în viile din Dealu Mare au avut de luptat, în primul rând, pentru recâştigarea imaginii vinului românesc în lume. Dar pariul a fost câştigat, pas cu pas, iar întoarcerea la origini, la soiurile pure şi sortimentele consacrate de vinuri, au consolidat renumele de „Patria Vinurilor“ pentru Dealu Mare.

Numeroase medalii mondiale de aur încununează anual „aurul lichis“ produs în Prahova şi Buzău. Davino, Cramele Basilescu, LacertA Winery, Serve, Vinarte, Cramele Halewood, Cramele Rotenberg, Domeniile Săhăteni, Oenoterra, Domeniile Dealu Mare Urlaţi sunt investitorii care au mizat pe viile din podgoria Dealu Mare. În paralel, micii proprietari, cei care nu au vrut să vândă sau nu putut ţine pasul cu noile tehnologii din afacerile cu vin, se luptă cu subzistenţa şi vânzarea vinului pe marginea drumului naţional Ploieşti – Buzău.

Pentru a pune în valoare regiunea, autorităţile au demarat proiectul „Drumul Vinului“, o incursiune printre podgorii faimoase ale judeţului, de-a lungul căruia lui regăseşti şi conace, curţi domneşti şi mănăstiri. „Drumul Vinului“ trece prin localităţile Filipeştii de Târg, Băicoi, Boldeşti, Bucov, Pleaşa, Valea Călugărească, Iordăcheanu, Urlaţi, Ceptura, Fântănele, Tohani, Gura Vadului, Călugăreni. În circuitul turistic viti-vinicol sunt incluse şi două crame, de la Urlaţi şi Azuga, unde sunt oferite spre degustare vinuri şi spumante de excepţie, însoţite de meniuri câmpeneşti tradiţionale.

Vă invităm să experimentaţi Drumul Vinului din Prahova, să vizitaţi podgoria Dealu Mare, numită şi “Patria vinurilor roşii”, datorită climatului foarte bun pentru vinurile roşii. Unul dintre cele mai cunoscute vinuri din această zonă este Feteasca Neagră care este numit şi “Ambasadorul vinurilor româneşti” datorită calităţilor lui deosebite şi recunoaşterii internaţionale.

De ce să vizitezi Drumul Vinului?

• Deoarece vei avea o foarte plăcută experientă în „patria vinului rosu”
• Aici vei avea ocazia unică de a gusta Fetească Neagră şi alte vinuri roșii foarte bune din România
• Aici întâlneşti istoria pe Drumul european al vinului, construit de romani acum 2000 de ani.
• Ai posibilitatea să „guşti”, de asemenea, civilizația autentic românescă  vizitând mănăstiri medievale, conace și muzee ale vinului.
• Poţi afla povestea vinului acolo unde ia naştere
• Poţi cumpăra vinurile care ţi-au plăcut cel mai mult în tur ca suvenir de la magazinele de vin

Unde vei merge?

• În podgoria Dealu Mare, de la Valea Călugărească la Tohani. în Prahova, România
• Pe aceeaşi latitudine cu regiunea Bordeaux, Franţa

Când poţi merge?

Din martie până în octombrie.

Cum vei merge?

Rezervând un pachet la agenţiile partenere sau la recepţia hotelului unde eşti cazat

Ce vei experimenta ?

Propunerea pe care o facem noi în acest moment cuprinde vizitarea :

• cramelor: Domeniile Tohani, Crama Budureasca, Crama SERVE, Crama Rotenberg, Domeniile Dealu Mare Urlaţi, Cramele Basilescu, Conacul Urlăţeanu, ICDVV sau a restaurantelor cu crama: Casa Seciu şi Pensiunea Feteasca Neagră
• obiectivelor turistice: Muzeul Conacul Bellu, Mănastirea Vărbila, Mănăstirea Jercălăi, Muzeul Crama 1777 sau Mănăstirea Zamfira.

Vizitele la crame se fac în general cu o rezervare prealabilă de cel puţin 2 zile şi pentru un număr minim de 6-15 persoane, în funcţie de cramă.