Castelul Banffy  de la Bonțida este cel mai mare castel din Transilvania, fiind una dintre atracțiile baroce majore ale Transilvaniei si României. Tot aici se desfășoară anual și festivalul de muzică ”Electric Castle”.

Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387. Se bănuiește că pe acest loc a existat o reședință nobiliară încă din secolul al XIV-lea, iar construcția la castel a început în 1437, când baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, și a fost finalizată în 1543. Prima atestare documentare a castelului datează însă din secolul al XVII-lea, când, potrivit unui raport militar (1680), exista un sistem de fortificații care înconjura conacul. Stilurile cele mai vizibile în structura ansamblului sunt cel renascentist și cel baroc.

Considerat cândva Versailles-ul Transilvaniei, Castelul Banffy de la Bonțida este “animat” în fiecare an de prezența a zeci de mii de festivalieri împătimiți de pasiunea pentru muzica electronică, de atmosfera de la Electric Castle, dar și de frumusețea locului.

Istoria acestei locații este învăluită în mister, fiind considerat cel mai bântuit loc din România. Istoria, misterul, muzica și modernismul reușesc să creeze o “lume” aparte, în fiecare an, când la Castelul de la Bonțida domnește, fără tăgadă, buna dispoziție.

Istoria celui mai mare ansamblu arhitectonic în stil baroc din Transilvania

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Castelul Banffy de la Bonțida este cel mai mare ansamblu arhitectonic în stil baroc din Transilvania, care a fost construit în secolul al XV-lea.

Castelul păstrează povestea celei mai importante familii de nobili din Ardeal. Domeniul de la Bonțida a fost donat familiei Bánffy de către regele Sigismund de Luxemburg în anul 1387 şi este probabil ca aici deja să fi existat o reşedinţă nobiliară. După ce baronul Bánffy a primit din partea regelui Albert permisiunea de a-și ridica o cetate, a început construcţia castelului, în 1437.

Edificiul a fost finalizat în 1543 şi purta marca stilului renascentist, proiectat ca un ansamblu fortificat, cu bastioane în cele patru colțuri, un turn înalt la intrare și o grădină în sudul ansamblului. Prima atestare a castelului, un raport militar, datează de mult mai târziu, din anul 1680.

Moştenitorul domeniului a devenit Dionisie Bánffy (1638-1674), comite de Dăbâca și Cluj și consilier al principelui Transilvaniei Mihai Apafi I. Fiul său, Dionisie Bánffy al II-lea, a reconstruit castelul, începând din 1745, în stil baroc austriac. Arhitect a fost vienezul Joseph Emanuel Fischer von Erlach.

Întâi a făcut curtea de onoare din fața clădirii. În acelaşi stil baroc au fost ridicate apoi noile clădiri din jurul castelului: manejul, grajdul, remiza și locuințele servitorilor.

Următorul succesor, József Bánffy, a demolat turnul de poartă, în 1820. Din materialul rezultat a ridicat o moară de apă, pusă la dispoziția sătenilor. Tot el, împreună cu arhitectul Anton Kagerbauer, a ridicat o nouă aripă a clădirii, schimbând totodată aspectul parcului prin redefinirea stilului din baroc în cel romantic, specific englezesc. Lucrările la castel s-au oprit aici.

În timpul celui de-al doilea război mondial, trupele germane i-au evacuat pe proprietari, pentru a transforma castelul în spital militar. Iar când s-au retras, au atacat, jefuit și incendiat întreg ansamblul. Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca a reuşit să salveze o parte dintre statuile din parcul baroc, pe care le păstrează şi astăzi.

La venirea comunismului, a fost instalată în anii 1950 Cooperativa Agricolă de Producție Bonțida într-o latură încă funcţională. Însă castelul nu a mai fost întreţinut şi s-a degradat foarte mult, iar sătenii au folosit cărămizile castelului drept material de construcție.

Castelul Bánffy a fost utilizat ca decor pentru filmările la „Pădurea spânzuraţilor”. Scenografii au incendiat una dintre clădiri pentru filmări, iar distrugerile provocate au fost masive. 

În anul 1990, castelul a fost declarat monument istoric.

Abia în 1999, autorităţile au decis restaurarea. A fost semnat un acord între Ministerul Culturii si Cultelor din România, „Institute of Historic Building Conservation” din Marea Britanie și Oficiul pentru Protecția Patrimoniului Cultural din Ungaria. Lucrările de restaurare s-a făcut sub înaltul patronaj al Prințului Charles de Wales, care a vizitat în mai multe rânduri șantierul și au fost premiate cu premiul „Europa Nostra” de către Uniunea Europeană.

În lunile septembrie – octombrie ale anului 2000, s-au efectuat cercetări arheologice la Castelul Bánffy din Bonţida, fiind stabilite coordonatele tehnice ale clădirii, precum evoluţa sau construcţia şi au fost descoperite sistemul de canalizare, o construcţie de formă dreptunghiulară cu lăţimea interioară de 1,35 m, iar lungimea mai mare de 3 m pe axa N – S şi o cantitate importantă de ceramică din secolul al XVII-lea.
În 2007, Principesa Margareta a României și-a asumat rolul de Patron Spiritual al Centrului de Specializare în Reabilitarea Patrimoniului construit la Bonțida.

Castelul Banffy, cel mai bântuit loc din România

Există o serie de legende despre Castelul de la Bonțida, potrivit cărora, acesta ar fi cel mai bântuit loc din România. Se spune că noaptea cei care sunt în preajma clădirii pot vedea ceva nedeslușit la ferestre. Niciodată însă nu s-a aflat despre ce ar fi vorba. Ba mai mult, paznicul castelului a precizat, la un moment dat, că becurile nu rezistă mai mult de câteva ore și se aude un sunet de tablă acolo unde aceasta nu ar trebui să existe, lumina dispare și reapare în locuri în care nu există curent.

Se spune că, în trecut, o tânără care locuia în castel a avut o relație cu o persoană din exterior. Însă aceasta a fost zărită de una dintre persoanele care lucra la castel, la grajduri. Tânăra a decis să îl seducă pe acesta pentru a se asigura că nu o va pârî. Însă, în timp ce îl seducea, l-a omorât cu un cuțit. Se spune ca fantoma acestui băiat bantuie castelul și în zilele noastre.

Pasaje secrete gasite in grajduri in timpul restaurarii sau luminite ciudate, toate au fost verificate acum cativa ani de o echipa de specialisti in detectarea stafiilor. Vanatorii de fantome ar fi intrat chiar in legatura cu servitorul ucis.

Tânărul grăjdar a fost strigat: ”Dacă ne auzi, fă ceva, ca să-ți dovedești prezența”. Si au auzit trei bătăi, povestește David Baxter, un respectat architect britanic, specializat în conservarea monumentelor, venit în 2001 în România pentru un proiect de restaurare.

Castelul Banffy, gazda festivalului de muzică electronică

Castelul Banffy din Bonțida este deja binecunoscuta locație de desfășurare a Festivalului Electric Castlee, primul festival din România care a mutat muzica electronică și concertele live pe scenele indoor sau în aer liber ale unui castel.