Amplasat în centrul capitalei, mărginit de importante artere de circulaţie (Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Măgureanu şi Strada Ştirbei Vodă), cu intrări din toate acestea, Cişmigiul este cel mai vechi şi fără îndoială unul dintre cele mai frumoase parcuri ale Bucureştiului. A
Revenim astăzi să vă prezentăm unul dintre cele mai frumoase și iubite locuri de bucureșteni dar și de cei care vizitează Capitala: Parcul Cișmigiu. Fiindcă Parcul Cișmigiu este cel mai vechi parc din Capitală.
Deși nu este la fel de mare precum Parcul Tineretului sau Parcul Herăstrău, Grădina Cișmigiu are totuși un farmec aparte, aleile sale fiind atractive în orice sezon și la orice vârstă.
Povestea parcului începe în 1780, atunci când domnitorul Țării Românești, Alexandru Ipsilanti, îl însărcinează pe Dumitru Siulgi, în calitatea sa de „Mare Cișmigiu” să organizeze două cișmele în București. Una dintre ele avea să fie chiar pe teritoriul parcului din zilele noastre. Problema este că balta a devenit curând un focar de infecție și uneori, atunci când erau ploi puternice, apa din Cișmigiu ajungea până la Mănăstirea Sălindar, locul în care astăzi avem Cercul Militar.
În 1830 Generalul Kiseleff solicită secarea bălții și transformarea locului într-o grădină publică, lucru devenit realitate în 1847, când Gheorghe Bibescu aduce un peisagist de la Viena, însă lucrările au fost modificate după abdicarea domnitorului și numirea lui Barbu Știrbei la domnia țării. Totuși în 1852 au fost reîncepute lucrările de amenajare, au fost montate băncuțe, iar după 2 ani avea să fie inaugurată Grădina Cișmigiu.
Inaugurarea oficială a Grădinii Cişmigiu a avut loc în anul 1854. Pentru realizarea grădinii, au fost aduşi circa 30.000 de arbori şi arbuşti din jurul oraşului, precum şi plante ornamentale de la Braşov şi Viena. În 1882, Cişmigiul a fost iluminat electric.
Noi probleme au apărut la scurt timp, în 1856, când lacul a secat din cauza pantofarilor, care își aruncau resturile de material în apa acestuia.
Iarna anului 1883 aduce o noutate pentru acea perioadă… apa lacului a înghețat și au fost organizate concursuri pe gheață.
Deși are o suprafață relativ mică, de doar 16 ha, vă puteți bucura de numeroase atracții, parcul în sine fiind inclus în lista monumentelor istorice din București.
O plimbare cu barca pe lac este poate cel mai relaxant și plăcut mod de a-ți petrece timpul în Cișmigiu, însă nici patinoarul din timpul iernii nu este mai prejos.
Dacă optați însă pentru o simplă plimbare, aveți posibilitatea să admirați Rotonda Scriitorilor, unde sunt expuse numeroase busturi ale marilor scriitori români, precum: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Bogdan Petriceicu Hașdeu, George Coșbuc etc. multe dintre acestea fiind monumente istorice.
Treptele de piatră de la Rondul Roman sunt printre cele mai vânate locuri din parc, înțesate mai tot timpul de îndragostiți, sau tineri cu chitara în spate, iar podurile sunt preferatele tuturor pentru poze.
Colțul șahiștilor este plin de domni vârsta a treia care se strâng la un joc de șah sau rummy, în timp ce copiii sunt atrași de lacul lebedelor și de fazani, o rămășiță din vechea grădină zoologică, ce adăpostea urși, vulpi, castori, lebede și multe altele.
Mai avem frumoasa grădină cu trandafiri și Izvorul lui Eminescu, dar nu în ultimul rând locul numit La Cetate, ruine ale unei mănăstiri construite în 1756 de către logofătul Văcărescu, mănăstire din care se spune că pleca un tunel spre Palatul Crețulescu.
La intrarea în Parcul Cișmigiu dinspre Bulevardul Elisabeta a fost montat în urmă cu aproximativ 135 ani și cel mai vechi chioșc de ziare din București, fiind și astăzi în același loc.