Lacul Tarnița este considerat unul dintre cele mai frumoase lacuri din tot județul Cluj.
Lacul Tarnița se află situat la vest de orașul Cluj – Napoca. Mai exact, lacul este situat între comunele Râșca, Mărișel și Gilău. Lacul Tarnița este impresionant datorită faptului că se întinde pe o suprafață de 220 ha.
Lacul are o lungime de 8 km, iar adâncimea maximă este de 70 m. Lacul Tarnița este un lac de acumulare, cel mai frumos si mai reprezentativ pentru judetul Cluj.
Date interesante despre Lacul Tarnița
Acest loc superb este cel mai vizitat de pe întreg teritoriul județului Cluj. Lacul Tarnița a luat ființă în anul 1974. Barajul de la Tarnița este proiectat pentru o capacitate de 74 milioane mc. de apă. Hidrocentrala de la Tarnița a fost proiectată pentru producerea energiei electrice, astfel puterea acesteia este de 45 MW.
Lacul Tarnița deține câteva legende extrem de interesante. Și datorită acestor legende locul este vizitat în fiecare an de foarte multi turiști curioși. Pe lângă multitudinea de turiști care vin la Tarnița, majoritatea populației din Cluj – Napoca vine ori de câte ori se ivește aceasta ocazie, mai ales că nu este foarte departe de oraș.
Cum se poate ajunge și ce se poate face la Lacul Tarnița
În acest loc se poate ajunge foarte ușor. Până în apropierea lacului este un drum de acces și se poate ajunge foarte bine atât cu mașina cât și cu bicicleta.
De altfel, foarte mulți dintre cei care vin la Tarnița sunt bicicliști. Iubitorii de natură se vor simți în largul lor daca aleg să vină la Tarnița. Aici natura este mai presus de orice. Turiștii care doresc să viziteze Lacul Tarnița se pot considera fericiți, deoarece aici se poate practica inclusiv pescuitul. În decursul anului, aici exista câteva competiții extrem de interesante.
Lacul Tarnița este un loc extrem de frumos care se află în vecinătatea unui oraș la fel de frumos (Cluj – Napoca). Lacul este vizitat, în special, primăvara și vara, însă turiștii și pasionații vin aici în orice perioadă a anului.
Deschis turiștilor fără taxă de vizitare.
Un lucru minunat pe care trebuie să îl vedeți la Tarnița este barajul de acumulare. O construcție cu adevărat monumentală realizată în timpul regimului Nicolae Ceaușescu.
Una dintre cele mai impresionante construcţii din Cluj se află la Tarniţa şi este cel mai suplu baraj de beton în arc, cu dublă curbură, din România.
O legendă a locului spune că după darea în folosinţă a barajului în 1974, Ceauşescu a decis popularea lacului cu lostriţe uriaşe.
Barajul Tarniţa, amplasat pe râul Someșul Cald, la circa 30 de kilometri de Cluj-Napoca, a fost construit pe o fundaţie de roci stâncoase la o altitudine de circa 500 de metri. Construcţia impresionantă are 97 de metri înălţime şi o deschidere la coronament de 232 de metri, fiind cel mai suplu baraj în arc cu dublă curbură din Romania. Barajul Tarniţa a fost dat în folosinţă în 1974.
Lac de 220 de hectare
În urma barării apelor Someşului Cald, a luat naştere lacul Tarniţa ce se întinde între comunele Răşca, Mărişel şi Gilău. Lacul de acumulare are un volum de peste 70 de milioane de metri cubi şi este alimentat de apele Someşului Cald şi ale afluenţilor lui de pe un bazin hidrografic de 491 kilometri pătraţi. Suprafaţa lacului este de 220 de hectare, iar adâncimea maximă este de peste 70 de metri.
Barajul şi Lacul Tarniţa au un triplu rol. Iniţial au fost construite în scopul producerii de energie electrică, însă apa din lac este folosită şi pentru alimentarea localităţilor Cluj-Napoca şi Gilău, iar barajul are un rol important şi în oprirea viiturilor.
Acest lac este principala sursa de alimentare cu apa pentru stația de tratare Gilău, care furnizează apă potabilă și industrială a municipiului Cluj Napoca, precum și a altor localități din județul Cluj.
Povestea lostriţelor aduse de Ceauşescă să protejeze barajul
Una dintre legendele urbane din zonă susţine că după construirea barajului Ceauşescu ar fi populat apa cu lostriţe pentru a „proteja” zona de curioşi. Aceşti peşti care ajung şi la peste trei metri lungime ar sta pitiţi pe fundul apei. Legenda spune că uneori, însă, când apar intruşi care tulbură liniştea undelor, câte una se ridică înspre suprafaţă, atacând înotătorii şi chiar bărcile.
„În urmă cu un deceniu şi jumătate, după ce un camion s-a răsturnat în lac, a fost adusă o echipă de scafandri pentru a recupera utilajul şi trupul inert al şoferului. Când au ieşit la mal, după prima scufundare, unii dintre ei erau albi ca varul şi au refuzat să mai coboare fără cuşti metalice de protecţie. Ei susţineau că pe fundul lacului ar fi văzut monştri incredibili“, scrie istoricul Ovidiu Pecican, în cartea „Clujul în legende“. Cei mai sceptici au explicat ştiinţific că umbrele din adânc creaseră o iluzie optică. Alţii au dat vina pe sticla de la casca echipamentului de scufundare, care supradimensiona imaginea reală.
Adâncimea maximă a lacului este de 70 de metri. Existenţa lostriţelor de pe Tarniţa nu a fost confirmată când lacul a fost secat pentru lucrări de amenajare.
Centrală hidroelectrică
Centrala Hidroelectrică Tarniţa este o construcţie supraterană, amplasată la piciorul barajului, fiind echipată cu două turbine tip Francis, care au o putere instalată de 45 MW. Este prima centrală hidroelectrică care s-a pus în funcţiune lângă baraj, în anul 1974. Astăzi, la Tarniţa mai funcţionează şi două microhidroagregate echipate cu turbine Francis, fiecare din ele având o putere de 800 kW.
Am încercat să aflăm de la clujeni de ce le place acest loc minunat din județul lor. iată ce ne-au răspuns.
”Primul motiv pentru care iubim acest loc este peisajul, lacul Tarnița este împrejmuit de un tărâm cu vegetație luxuriantă care, privită din mișcare, de pe ponton, pare un imens tablou tridimensional: copacii de un verde intens se reflectă în apa lacului, formând o imagine în oglindă de o frumusețe hipnotizantă.
Ne place Tarnița pentru sentimentul de libertate pe care ni-l oferă, de fiecară dată când pornim pontonul, soarele e sus, iar vântul bate leneș din față.
Nenumăratele petreceri, zile de naștere și weekend-uri petrecute pe lac fac din acest loc un spațiu plin de amintiri plăcute, care te răscolesc, vrei nu vrei, de fiecare dată.
Pentru plimbările cu barca și ski jet-ul, pentru momentele alea în care trebuie să recuperăm pe careva de pe mal și totul devine ca o scenă dintr-un film de acțiune.
Iubim Tarnița pentru că e cel mai potrivit loc pentru o ieșire cu prietenii;
Pentru că apa și aerul curat îți dau o poftă de mâncare imensă și pentru că nimic nu se compară cu un grătar uns cu muștar și pus pe-o felie de pâine proaspată, cumpăratăa din sat.
Ne place la Tarnița pentru că, în drum spre casă, avem câteva rețete pentru o seară completă: cumpărăm gălbiori de la sătenii ce vând ciuperci pe marginea drumului, cum mergi spre Gilău.
Apusul se vede genial de aici, de pe terasa. Ultima noastră incursiune la Tarnița s-a sfârșit însă într-un restaurant de când lumea, cu decor rustic, undeva la stânga de Someșul Rece – drumul care ne duce la lac, aici am mâncat păstrăv taiat bucățele, trecut prin ou și mălai, cartofi prăjiți, totul fiind acompaniat de mujdei de usturoi cu smântână din belșug și vin de casa alb, demisec.
Citeste mai mult: adev.ro/pbcdro