Compania Cramele Recaş reprezintă una dintre cele mai mari crame din România. Înfiinţată în 1998 de către doi ingineri viticoli şi un om de afaceri din industria vinului internaţional, Cramele Recaş este astăzi printre cele mai complete crame din ţară.
Proprietarii pasionaţi, vinificatorii de pe trei continente diferite, oamenii dedicaţi, dealurile însorite, via roditoare şi restaurantul propriu poziţionează Cramele Recaş în topul cramelor care merită vizitate la nivel internaţional.
Organizaţia Somelierilor din România descrie zona Banatului drept cea mai restrânsă regiune viticolă din România, situată în partea de sud-vest a ţării, arealul său geografic întinzându-se pe teritoriul administrativ a numai două judeţe: Timiş şi Caraş Severin.
„Dacă până în anul 1995 în plantaţii era frecvent întâlnit sortimentul interbelic reprezentat de soiurile Creaţă de Banat, Majarcă albă, Iordană, Cadarcă şi Steinschiller, noile tendinţe ale pieţei au făcut ca sortimentul să sufere modificări importante. În prezent regiunea viticolă a Banatului este specializată în producerea vinurilor albe şi roşii, seci sau demiseci, de calitate superioară”, mai spune descrierea.
Primele menţiuni despre cultura viţei de vie în zona Banatului aparţin perioadei Imperiului Roman, secolul al III-lea. Sunt însă şi legende mai vechi, care spun că pe aceste meleaguri s-a născut şi a copilărit Bachus, zeul vinului la daci, adoptat apoi de greci ca Bachus-Dyonisos, şi de romani ca Bachus. Cel mai cunoscut „brand” dat acestui domeniu de zona de vest a ţării este cu siguranţă vinul de Recaş. Cel mai vechi document scris despre viile Recaşului este datat 11 noiembrie 1447, fiind un act prin care Mihail de Ciorna, Banul Severinului, cumpăra viile de la Ioan şi Ecaterina Magyar, pentru 32 de florini ungureşti de aur, conform istoricului de pe recaswine.ro.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Din 1772 şi până în 1786, în regiune au emigrat, de bună voie sau din cauza săraciei, un număr impresionant de şvabi, locuitori din Bavaria, din zona Ulm, zonă în care se vorbea dialectul Schwaben. De altfel, la Recaş a şi apărut seria „Schwaben Wein”, un tribut adus populaţiei de etnie germană care a trăit în această zonă timp de patru secole.
Compania Cramele Recaş este cea mai de succes, dar şi cea care a investit cel mai mult în dezvoltarea producţiei de vin din vestul ţării. În ultimii ani, Cramele Recaş a investit milioane de euro în dotări şi reconversia a peste 100 de hectare de plantaţie. Cele aproape 800 de hectare de dealuri acoperite cu vie de la Recaş produc în fiecare an mii de tone de struguri, din care se produc milioane de litri de vin.
Vinul de Recaş, profitând de tradiţie, are o imagine foarte bună atât în ţară şi în străinătate. O dovadă a succesului de marketing este colaborarea începută în 2011 cu un restaurant londonez numit „Maze”, deţinut de celebrul „chef” Gordon Ramsey, distins cu o stea Michelin.
Aproximativ 50 la sută din vinurile Cramelor Recaş se duc la export. Anglia, Germania, Olanda, Suedia, Danemarca, Japonia, SUA sau Canada sunt printre ţările în care se vinde cel mai celebru vin din Banat.
Unul dintre vinurile locale devenite celebre este Creaţa de Banat (sau Riesling de Banat). Soiul de struguri de origine incertă dă un vin alb răcoritor, sec spre demisec, care nu necesită învechire. Soiul se cultivă tot mai puţin, fiind chiar în pericol de dispariţie în timpul regimului comunist. Se mai cultivă pe arii restrânse la Recaş sau Teremia.
Turismul viticol este un proiect început acum 16 ani la Cramele Recaș şi care a crescut împreună cu calitatea vinului de Recaş. S-a început timid cu 3-400 de oameni în anul 2003, iar astăzi, numărul turiștilor iubitor de vin de Recaș depășește cu mult 20.000 de turişti pe an. La început, majoritatea erau străini, spre bucuria proprietarilor acum vin şi români, mai ales tineri, iar oamenii de aici, niște adevărați profesioniști, promovează vinul ca mod de viaţă, ca partener, ca însotitor artistic.
Cum văd specialiștii de la Cramele Recaș vinul și locul lui în viața oamenilor: ”Nu se poate sa bei vin şi să fii supărat. Încercăm să promovăm vinul ca un mod sanătos de viaţă, dar cu consum moderat. Vinul, strugurii şi viţa au supravieţuit tuturor razboaielor şi s-au dezvoltat odată cu omenirea. Vinul ne însoteşte de când ne naştem şi până murim, botez, nuntă, înmormântare. Aspecte pe care de multe ori le ignoram pentru că ni se par normale, iar asta e un lucru bun.”
Cum se poate face o degustare la Cramele Recaș? Pentru turişti există patru săli de degustare cu capacitaşi diferite, plus terasa. Este un program diversificat în funcţie de timpul pe care oamenii vor să-l petreacă la cramă, adică degustări rapide sau mese lungi şi haioase. Există o echipă pe partea de culinar despre care cred că poate să satisfacă şi cele mai pretenţioase gusturi. Evident, proprietarii cramei se concentrează ca turiştii să fie iniţiaţi în arta şi tehnica degustării vinului. Într-un tur al cramei pot asculta povestea vinului de Recaş – actualitate, dar şi perspective, pot vizita fiecare colţ al cramei şi pot vedea cum se face vinul . Se încearcă ca fiecare vin să fie prezent alături de povestea lui. La sfârşitul vizitei, turiştii se pot opri pe la magazinul de prezentare al cramei care stă la dispoziţia lor cu suveniruri în stare lichidă.
Oamenii de la Cramele Recaș și-au propus să dezvolte sectorul turismului viticol. Ei își propun să dezvolte partea turistică inclusiv cu locuri de cazare, cu masă şi degustări în vie, recreere şi activităţi în aer liber.
Citeste mai mult: adev.ro/pbgpqo