Cornereva – o minune a lui Dumnezeu

Comuna Cornereva a devenit un important reper turistic din Munţii Cernei, tot mai mulţi turişti vizitând cătunele izolate din această zonă.

Anul trecut, în 2018, comuna Cornereva din județul Caraș Severin și-a aniversat 500 de ani de atestare documentară. 500 de ani de istorie românească și, mai mult decât atât, 500 de ani în care, prin fiecare cătun al său, comuna Cornereva, cea mai mare comună din România ca număr de sate și cătune, 40, dar și ca suprafață, depășind suprafața Capitalei României, păstrează cu dragoste și devotament obiceiurile şi tradiţiile româneşti.

Cele 40 de sate și cătune componente ale comunei Cornereva sunt următoarele: Cornereva, Arsuri, Bogâltin, Bojia, Borugi, Camena, Cireșel, Costiș, Cozia, Cracu Mare, Cracu Teiului, Dobraia, Dolina, Gruni, Hora Mare, Hora Mică, Ineleț, Izvor, Lunca Florii, Lunca Zaicii, Mesteacăn, Negiudin, Obița, Pogara, Pogara de Sus, Poiana Lungă, Prisăcina, Prislop, Ruștin, Scărișoara, Strugasca, Studena, Sub Crâng, Sub Plai, Topla, Țațu, Zănogi, Zbegu, Zmogotin, Zoina.

”Aceste meleaguri, se poate spune că, au fost locuite întotdeauna de români care, în ciuda vitregiilor vremurilor au continuat să trăiască pe aceste locuri în condiţii naturale diferite chiar de zonele imediat apropiate”, îi place să spună primarul comunei, Nicolae Novăcescu. „Poate că acesta este şi motivul pentru care tradiţiile şi obiceiurile au fost păstrate atât de bine”, mai spune primarul Novăcescu.

Potenţialul turistic al comunei Cornereva ar fi frumuseţea peisajelor naturale ale Munţilor Cernei, posibilitatea de a practica pescuitul pe râurile de pe raza comunei Cornereva, unde se pot pescui păstrăvul şi mreana.

Există și posibilitatea de practicare a vânătorii, deoarece comuna Cornereva are o suprafaţă de 27.454 ha de pădure unde îşi găsesc adăpostul numeroase specii de animale ca: vulpea, căprioara, mistreţul, ursul etc.

De asemenea se pot organiza drumeții pe cărări de munte încântătoare, plimbări cu căruţa trasă de cai, cicloturismul sau cursele enduro cu motociclete pe drumurile de munte.

La Cornereva se practică și zborul cu parapanta, poate cea mai frumoasă și mai palpitantă modalitate de a a descoperi peisajul mirific al Munților Cernei.

Începând de anul trecut, la Cornereva, se ține și un Târg de produse tradiționale românești, trăitorii din acest ”colțișor de Românie”, fiind foarte mândrii de istoria lor, de tradițiile lor și de viața frumoasă, tihnită din acest loc.

Județul Caraș Severin este un județ fruntaș în înregistrarea produselor alimentare tradiționale românești. Până la această sunt atestate şapte produse montane pentru acest județ. Şase sunt la Cornereva, şi este vorba despre diferite combinaţii de sucuri naturale, şi unul la Băile Herculane. În acest caz, vorbim despre miere. 

Urmează ca autoritățile județului să mai atesteze şi alte produse, fiind în lucru documentaţia pentru o gamă largă de brânzeturi.

Evident, nu poți vorbi despre Cornereva fără a te referi și la satul Ineleț, sat care a făcut multă vâlvă pentru izolarea lui de restul comunității.

Iată cum relatează presa română și străină existența acestui sat. ”Există un sat în România, parte componentă a localității Cornereva în care oamenii ajung acasă doar cu ajutorul unei scări improvizate. Câteva bucăţi din lemn prinse în stâncile înalte reprezintă singura cale de acces către Ineleţ, un sat din judeţul Caraş-Severin”.

Cătunul din vârf de munte este despărţit de oraş de doar câţiva kilometri. Chiar şi aşa, pentru unii este imposibil de ajuns. Câteva scări vechi, proptite de localnici, acum zeci de ani, de stâncile Munţilor Cernei, reprezintă şi acum unica lor cale de acces spre Ineleţ. Iar drumul nu este deloc uşor de parcurs. Tocmai de aceea, oamenii din sat au învăţat să se ajute singuri.

Pentru a ajunge in sat trebuie să urci o scara inalta cam de 100 de metri, construita din lemn si lipita de peretele abrupt al muntelui. Este o adevarata aventura si nu e pentru cei cu frica de inaltime. Ultima portiune a scarii are un unghi de aproape 90 de grade. Si pentru ca aventura sa fie si mai intensa, ca sa ajungi la scara, mai trebuie sa traversezi si o punte fragila.

Scara este singura legatura cu civilizatia a celor 47 de locuitori ai catunului. Ei o folosesc rar, doar cand au nevoie de ceva ce nu pot sa produca singuri in gospodariile lor.

In ciuda acestui trai atat de simplu, satenii din Inelet sunt oameni linistiti, calzi, răbdători, poate chiar mai fericiti.. Grijile sau stresul sunt cuvinte ce nu au existat vreodată pentru ei de aceea ii vei gasi mereu cu zambetul pe buze.

Aici oamenii traiesc parca intr-o cu totul alta lume. Nu au curent electric, drumuri, maşini sau orice alte facilitati cu care noi suntem obisnuiti. Nici banii nu au valoare pentru săteni. Ei practică în continuare trocul si isi produc singuri toate cele necesare pentru a supravietui: cresc animale, pasari, cultiva legume.

„Sunt gospodari şi fiecare se gospodăreşte. Deci îşi pune tot ce are nevoie. Porumb, cartofi, ceapă, morcovi”, spune un localnic despre oamenii din Ineleț. Există şi o biserică, dar stă închisă pentru că preotul vine de patru ori pe an sau la vreo mare sărbătoare creștină sau la vreo înmormântare. Poştaşul urcă cu corespondența o dată pe lună, iar medicii nu au ajuns aici niciodată.

„Încercăm să îi aprovizionăm toamna. Diferiţi comercianţi vin aici cu microbuzele. Oamenii vin, îşi cumpără alimentele, le urcă cu caii sau pe scară”, a declarat primarul din comuna Cornereva.

Ineleţ face parte din comuna Cornereva, ce cuprinde în total 40 de sate. Localnicii trăiesc ca acum 100 de ani, nu au curent electric, iar singurul telefon se află la şcoala din sat unde astăzi mai învaţă doar trei copii.