Cimitirul Vesel de la Săpânța, monument de artă populară de o valoare inestimabilă cu specific tradițional, este cunoscut pentru crucile viu colorate, picturile reprezentând scene din viața persoanelor înhumate, şi versurile amintind în note umoristice despre viaţa acestora.
Faima localității Săpânța se trage de la renumitul său Cimitir Vesel care a devenit o importantă atracție turistică.
Legenda spune că atitudinea veselă în fața morții este un obicei al Dacilor care credeau în viața veșnică iar moartea pentru ei era doar trecerea spre o altă lume. Ei nu vedeau moartea ca pe un sfârșit tragic ci ca pe o șansă de a întâlni zeul suprem Zamolxe.
Cimitirul Vesel se află în nordul României, aproape de granița cu Ucraina. Localizat în centrul judeţului Maramureș, în localitatea Săpânța, este la o distanță de 20 de kilometri de Sighetu Marmației.
Accesul rutier se face pe DN 19 pe ruta Sighetu Marmației – Sărăsău – Câmpulung – Sapânța.
Pe lângă Cimitirul Vesel, care este un obiectiv turistic în sine, turiştii ajunşi pe aceste meleaguri pot vizita Casa Memorială a artistului „Stan Ioan Pătraş” şi Mănăstirea Sapânţa-Peri.
Cimitirul Vesel datează de la mijlocul anilor 1930 şi este creaţia meşterului popular Stan Ioan Pătraş, care a fost în acelaşi timp sculptor, pictor şi poet. Creativitatea acestuia a transformat locul – în general trist – într-unul vesel, adăugând lemnului culorile vieţii şi inscripţionând crucile cu epitafuri inspirate din realitate şi îmbogăţite cu note umoristice. Astfel, cimitirul a devenit o arhivă ce păstrează încrustate în lemn poveştile vieţii săpânţenilor. Opera meşterului Stan Ioan Pătraş a fost continuată de ucenicul său, Dumitru Pop Tincu.
Semantica denumirii este destul de îndepărtată de conţinutul unui cimitir, ceea ce face din Cimitirul Vesel un fenomen complex. Chiar dacă atunci când au loc înmormântările oamenii trec prin toate trăirile obişnuite în astfel de împrejurări, ceea ce face ca cimitirul din Săpânţa să nu fie un spaţiu al durerii şi resemnării, este dorinţa ca acesta să recreeze întregul sat şi să redea oamenilor o a doua viaţă după moarte, prin intermediul desenelor şi poemelor lui Stan Ioan Pătraş.
Având în vedere specificul cimitirului din Săpânţa care îl face unic în lume, acesta a fost inclus în patrimoniul cultural universal, sub egida UNESCO. De asemenea, Cimitirul Vesel s-a clasat în cadrul Simpozionului Monumentelor Funerare desfăşurat în anul 1998 în Statele Unite ale Americii, pe primul loc în Europa şi pe locul doi în lume, după cimitirul din Valea Regilor din Egipt, devenind astfel o atracţie turistică importantă.
Cimitirul Vesel găzduieşte peste 800 de cruci, monumente de artă populară, realizate din lemn de stejar, pictate şi inscripţionate manual, ce fac din acesta un muzeu în aer liber. Fiecare cruce este compusă din 2 zone: în partea superioară este un basorelief care reprezintă o scenă relevantă din viaţa celui decedat, iar în partea inferioară o scurtă poezie, cu rime simple – epitafuri sincere, spontane, scrise într-un stil liric din care nu lipseşte satira. Crucea este pictată de obicei pe un fundal albastru cunoscut sub numele de „albastru de Săpânţa”, iar scenele sunt realizate cu culori vii: roşu, galben, verde.
Casa Memorială a artistului „Stan Ioan Pătraş” sau Casa Meşterului, cum mai este cunoscută în zonă, este casa în care s-a născut şi în care a trăit Stan Ioan Pătraş, meşterul care a realizat crucile din Cimitirul Vesel. Localizată la aproximativ 200-250 de metri de Cimitirul Vesel, casa adăposteşte atelierul de sculptură şi pictură al meşterului, dar şi cruci realizate de acesta. În cadrul muzeului memorial sunt expuse numeroase sculpturi în basorelief, picturi pe sticlă, fotografii din viaţa artistului, dar şi articole din ziarele vremii. Toate aceste exponate fac din Casa Memorială Stan Ioan Pătraş un obiectiv turistic ce nu trebuie să lipsească din traseele turiştilor care vizitează Țara Maramureşului.
Mănăstirea Sapânţa-Peri este unul dintre cele mai reprezentative lăcaşuri de cult din Maramureş, fiind inclusă în patrimoniul UNESCO. Lăcaşul de cult se remarcă prin înălţimea impresionantă a turlei, de 78 de metri, care face vizibilă mănăstirea chiar şi de la o distanţă de 5 kilometri, stârnind astfel interesul şi curiozitate turiştilor care ajung în zonă. Fiind cea mai înaltă biserică de lemn din lume, Mănăstirea Sapânţa-Peri a fost inclusă în Cartea Recordurilor.
Un moment prielnic să mergi la Săpânța este jumătatea lunii august. La jumătatea lunii august în Săpânţa se organizează Festivalul Intercultural de Tradiţie Maramureşeană „Drumul lung spre Cimitirul Vesel”, care include concerte de muzică tradiţională şi simfonică, degustări de produse locale, ateliere de meşteşugărit şi vizite în casele meşterilor din Țara Maramureşului.
În prezent nu sunt organizate şi marcate trasee turistice în zona Cimitirului Vesel de la Săpânţa, însă turiştii pot face drumeţii pe pajiştile şi prin pădurile din zonă, însoţiţi de gazdele pensiunilor unde sunt cazaţi.