Există un capitol la care România bate la mare distanță toate statele din Uniunea Europeană. Bogăția spirituală cu care românii, la ceas de sărbătoare, știu să se bucure de credința în Dumnezeu, de datini și tradiții populare. De colindele românești care fac atât de frumoase și de pline de viață spirituală satele românești.

Colindele sunt cântece populare românești, de gen epico-liric. Obiceiul românilor este să ureze, prin aceste colinde, sărbători fericite rudelor și străinilor.

Cele mai frumoase colinde românești s-au păstrat în satele din toată țara, transmițându-se din generație în generație. În 2019, chiar dacă obiceiurile nu se mai păstrează la fel de viu ca înainte, colindele tradiționale revin la viață în perioada sărbătorilor de iarnă. Iată o listă cu câteva colinde aduse în atenția românilor imediat după Revoluția din Decembrie 1989 și pe care românii le ascultă și chiar le cântă cu mare drag:

  • Afară ninge liniștit
  • Deschide ușa, creștine!
  • Trei păstori
  • Steaua sus răsare
  • Măruț Mărgăritar
  • Linu-i Lin
  • O ce veste minunata
  • Aseară pe-nserate
  • Când fost-a micuț prunc Iisus
  • Cetiniță cetinioară
  • La săvârşitu’ lumii
  • Trei crai de la răsărit
  • Viflaime, Viflaime
  • Coborât-o, coborât
  • Colo sus, în vremea ceea
  • Flori de măr
  • La Viflaim
  • Florile dalbe
  • Domn domn să-nălțăm

Cel mai cunoscut colindător român este Ștefan Hrușcă, iar multe colinde vechi de Crăciun au fost făcute cunoscute de el și aduse prin cântec în atenția marelui public.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Conform Enciclopediei Crăciunului, scrisă de Gerry Bowler, primele colinde le avem încă din secolul al IV-lea, la vremea respectivă fiind prezentate drept imnuri închinate Nașterii Domnului. Ele aveau titluri ca: Jesus refulsit omnium, de Hilarius din Poitiers, Veni redemptor omnium, de Hilarius din Poitiers, Veni redemptor gentium, de Ambrosius din Milano si Corde natus ex partentis, de Prudentius. Ele aveau un caracter solemn, exprimând mai degrabă adevăruri teologice de ordin superior, după cum precizează sursa citată.

Mai târziu însă, Biserica a interzis colindele de Crăciun, nemulțumită fiind de conotațiile păgâne ale termenului colindă (echivalentul englez carol este derivat din grecescul choros, care desemna un dans în cerc, în care dansatorii cântau).

Noile colinde s-au răspândit în Italia cu ajutorul franciscanilor și al dominicanilor, devenind în scurt timp populare în întreaga Europă. Exemplele din această perioadă includ colindul macaronic german In dulci jubilo și polonezul W zlobie lezy.

Secolele al XV-lea și al XVI-lea au constituit, dintr-un punct de vedere, epoca de aur a colindelor. Acestea erau cântate în case și pe străzi, în cadrul slujbelor religioase și în reprezentațiile teatrale, la răspândirea lor contribuind și recent inventata tiparniță. Din Anglia provin Adam Lavy Ybounden, I saw three ships și The Boar’s Head Carol, iar din Germania colinde ca O tanenbaum (O, brad frumos) și Es ist ein Ros entsprungen.

Revenind la colindele românești vă prezentăm câteva dintre cele mai frumoase colinde românești interpretate de câțiva artiști români foarte cunoscuți, dorindu-ne foarte mult dacă timpul vă permite chiar să intrați pe youtube și să ascultați câteva dintre ele:

Andra – Sus la poarta raiului
https://www.youtube.com/watch?v=sB9Jwg4zqFc

Trupa Supercalifragilistic – Deschide ușa, creștine!!!
https://www.youtube.com/watch?v=gpkToWJlWyw

Fuego – Nicăieri nu e ca acasă / În noaptea de Crăciun
https://www.youtube.com/watch?v=qjKxZtpBmg0

Daria Ștefan – Galbenă gutuie
https://www.youtube.com/watch?v=FNNktYOB-pE

Paula Seling – Din cer senin
https://www.youtube.com/watch?v=2Z53pKOXj1I

Ștefan Hrușcă – Cerul și pământul
https://www.youtube.com/watch?v=KgDClEtUTQk

Corul Symbol – Ce bucurie va fi!!!
https://www.youtube.com/watch?v=KgDClEtUTQk