Ce este de făcut pentru TURISMUL ROMÂNESC?

De aproape un an și jumătate mă ocup cu mare pasiune, cu pricepere, cu entuziasm și cu mare drag de TURISMUL ROMÂNESC, în cadrul unui colectiv de oameni pricepuți, harnici și cu multă experință (48 de ani de activitate neîntreruptă) – colegii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism – INCDT – oameni alături de care sper ca, în 2020, să propunem multe teme și proiecte bune pentru RELANSAREA ACESTUI DOMENIU IMPORTANT DE ACTIVITATE.

Pentru mine anul 2019 a însemnat foarte mult nu numai din perspectiva perceperii corecte și obiective a realităților turismului românesc. A fost un an foarte bun din perspectiva contactelor și relațiilor cu persoane foarte importante din administrația localităților cu potențial turistic din România, a patronatelor din turism și a persoanelor din conducerea fostului minister al Turismului și actualului minister care se ocupă și de turism, concluzionând că majoritatea celor mai sus menționați văd acest domeniu ca unul de mare interes pentru România cu perspectiva ca el să se dezvolte în următorii ani.

Mi-am revăzut în aceste zile de final de an și de bilanț al activității din 2019 o postare pe Facebook datată 10 iunie 2019, pe care considerând-o la fel de actuală și azi pe 29 decembrie 2019, mi-o asum ca și listă de priorități pentru 2020, listă pe care o reproduc integral în cele ce urmează:

12 MĂSURI pentru RELANSAREA TURISMULUI ROMÂNESC:

1. Conștientizarea faptului că TURISMUL ROMÂNESC ESTE O PRIORITATE ȘI O SURSĂ IMPORTANTĂ DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE ECONOMICĂ, o pârghie de consolidare a clasei de mijloc și o sursă extraordinară de venit la PIB-ul României;

2. Menționarea acestei priorități într-o lege unică a turismului românesc – CODUL TURISMULUI ÎN ROMÂNIA – o lege care să reunească într-una singură toate reglementările care sunt astăzi stabilite prin alte legi (este o cerință obligatorie de sistematizare legislativă, un element de stabilitate, predictibilitate, de coerență și eficiență, de eliminare a paralelismelor și contradicțiilor din actualul cadru legislativ) și care să susțină prin investiții în domeniul infrastructurii rutiere, de utilități publice, în obiectivele turistice din stațiunile turistice de interes național și local acest domeniu de activitate;

3. O campanie corectă și coerentă de PROMOVARE A POTENȚIALULUI TURISTIC AL ROMÂNIEI pe plan intern și internațional, folosind pe scară largă ORGANIZAȚIILE DE MANAGEMENT ALE DESTINAȚIILOR (la nivel local, regional și național într-o structură de parteneriat public-privat);

4. Abordarea cu prioritate la nivel guvernamental a NECESARULUI FORȚEI DE MUNCĂ CALIFICATE în domeniul turismului și adoptarea de măsuri urgente – relansarea învățământului liceal tehnologic și promovarea pe scară largă a învățământului dual – care să conducă la reducerea deficitului de forță de muncă în domeniu;

5. Valorificarea superioară a POTENȚIALULUI TURISMULUI BALNEAR (România este a treia țară în Europa ca potențial turistic în domeniul balnear) în folosul cetățenilor României în sensul îmbunătățirii stării de sănătate și a accentuării activității de profilaxie și, bineînțeles, în atragerea de turiști străini;

6. Menținerea în legislația României a voucherelor de vacanță și extinderea lor pentru toți angajații din România, nu numai pentru unii dintre bugetari, cu posibilitatea folosirii în condiții foarte avantajoase de către beneficiari în extrasezon.

7. Introducerea în legislația în domeniul sănătății a ACORDĂRII VOUCHERELOR DE SĂNĂTATE gratuite, acoperind costul a trei proceduri de tratament balnear pentru o perioadă de 18 zile într-o stațiune de tratament balnear din România, în scop profilactic sau de tratare a unor afecțiuni cronice pentru toți asigurații din sistemul public de asigurări de sănătate;

8. Identificarea unor FACILITĂȚI FISCALE pentru românii care se întorc în țară și decid să-și investească economiile realizate în afară în activități din zona turismului;

9. Adoptarea la nivel național a STANDARDELOR DE CALITATE în domeniul serviciilor medicale, de cazare și tratament balnear astfel încât România să devină atractivă și eligibilă pentru a intra în zona țărilor furnizoare de servicii de calitate de turism medical (Tratament balnear, Wellness&Spa, Tratament medical) pentru cetățenii europeni conform Directivei 2011/24/UE;

10. Menținerea într-o formă îmbunătățită a prevederilor din Secțiunea privind RELANSAREA TURISMULUI BALNEAR din fosta OUG nr.114/2018 pentru susținerea atât a sprijinului pentru unitățile administrativ-teritoriale din localități stațiuni balneare și balneoclimatice cât și pentru agenții economici care desfășoară activitate turistică în aceste stațiuni. Creșterea sumelor cheltuite de la bugetul de stat pentru susținerea MASTER-PLANULUI INVESTIȚIILOR DIN TURISM, în special pentru realizarea de baze de tratament, wellness&spa foarte moderne și foarte bine utilate, valorificând potențialul balnear uriaș al României. Dezvoltarea de PROGRAME DE DEZVOLTARE a infrastructurii rutiere și de utilități publice din fonduri guvernamentale cu prioritate în localitățile cu mare potențial turistic.

11. DIMINUAREA SEMNIFICATIVĂ A BIROCRAȚIEI din administrație prin simplificarea procedurilor de evaluare, acreditare, atestare, autorizare a tuturor actorilor din turismul românesc fără afectarea calității în privința cerințelor și serviciilor furnizate de agenții economici din turism;

12. UTILIZAREA pe scară largă a CERCETĂRII ȘI INOVĂRII în TURISMUL ROMÂNESC, a MANAGEMENTULUI INOVATIV în turism care să conducă la identificarea și promovarea de noi servicii și produse turistice inovative, în pas cu tendințele la nivel mondial, care să fie analizate, particularizate nevoilor de piață și implementate în unitățile turistice din România.

Cu speranța că aceste gânduri sunt susținute și de Dumneavoastră – toți cetățenii României – vă mulțumesc pentru susținere și vă doresc tuturor un An Nou 2020 cu multă sănătate, dragoste, fericire și noroc și cu cât mai multe vacanțe și concedii frumoase în România.

Valentin Adrian Iliescu