Dacă avem un avantaj uriaș pe care ar trebui să îl valorificăm în folosul turismului românesc acesta se cheamă produse alimentare gustoase, realizate după rețete tradiționale, produse în gospodăriile individuale din zona de munte sau de deal, în special.
România s-a raliat în ultimii ani tendinţei general europene de “întoarcere la natură” în privinţa regimului alimentar. Această opţiune a multor consumatori din ţara noastră a generat firesc şi o creştere a nivelului vânzărilor de produse tradiţionale de provenienţă montană.
Dar România nu prezintă un potenţial uriaş doar în privinţa produselor alimentare de calitate din zona de munte, ci şi în privinţa turismului montan asociat acestora.
Astfel, mulţi producători locali au înţeles că între produsele din zona munte şi turism există doar aparentă dualitate, simbioza acestora fiind în fapt reciproc avantajoasă.
Prin promovarea produselor agroalimentare de calitate din zonele de munte, aria de provenienţă a acestor produse este de asemenea promovată, iar părerile pozitive despre un produs se vor reflecta invariabil şi asupra regiunii de origine. Firesc, principiul funcţionează şi în sens invers: atunci când o regiune este promovată, numărul turiştilor va creşte, atrăgând după sine şi creşterea numărului de potenţiali cumpărători pentru produse de munte.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Preparatele fabricate prin metode tradiţionale de către micii producători din zona montană sunt de o certă calitate şi îndeplinesc criteriile esenţiale ce le plasează în acest segment alimentar de piaţă:
sunt produse din materii prime care provin dintr-o zonă montană
procesarea se realizează într-o zonă de munte
producţia respectă principiile dezvoltării durabile
producţia contribuie la conservarea diversităţii biologice şi a identităţii culturale a regiunii de provenienţă
producătorii garantează transparenţa informaţiilor pentru consumatori.
Cum promovăm produsele de munte turiştilor?
În cadrul proiectului EuroMARC, a fost elaborată o listă de recomandări pentru promovarea turistică a produselor de munte. Iată câteva dintre acestea:
Cooperări posibile între sectorul produselor alimentare de munte şi cel turistic:
Turism la fermă: oferiţi cazare şi sau activităţi turistice, cum ar fi vizite la fermă în care turiştii pot participa la procesul de producţie (culesul fructelor, mulgerea vacilor, presatul strugurilor); organizaţi acţiuni educative pentru copii sau vizite în împrejurimile fermei.
Oferiţi degustări de produse la fermă, în gospodărie, în unităţile de procesare, în magazine sau în pieţe şi târguri
Cooperaţi cu restaurantele şi pensiunile din zonă: vă puteţi vinde produsele în aceste locaţii, dacă îi convingeţi să includă produsele dumneavoastră în meniurile lor
Vindeţi-vă produsele la târguri specializate sau la evenimente locale şi festivaluri
Creaţi reţete sau cărţi de bucate tradiţionale, în colaborare cu un bucătar local
Creaţi-vă o reţea de proprietari de restaurante/hoteluri care promovează sau vând produse locale
Organizaţi evenimente împreună cu alţi producători (din alte regiuni), pentru a vă vinde produsele şi pentru a maximiza numărul de persoane care le descoperă, apoi invitaţi-i să consume produsele în regiunea dumneavoastră de origine.
Beneficiaţi de schimbul de experienţă.
Creaţi trasee tematice pentru produsele de munte împreună cu alţi actori locali (producători, restaurante, proprietari de pârtii de ski, etc).
Există în România mai multe trasee turistice destinate bucătăriei tradiționale, cunoscute și apreciate și la nivel european. Menționăm doar două dintre ele:
România – Cultură şi bucătărie locală
Fascinaţia Transilvaniei cu incitantele ei poveşti istorice, perpetuă sursă de inspiraţie pentru mulţi scriitori, dar şi cultura şi gastronomia locală, au transformat Târnava Mare într-o zonă cu un uriaş poteanţial pentru dezvoltarea turismului rural durabil.
În anul 2005, fundaţia ADEPT Transilvania a iniţiat un program de conservare a biodiversităţii şi dezvoltare rurală
Pentru mai multe informaţii puteţi vizita link-ul: www.tastelocal.co.uk/ skye/events/index.html Dacă doriţi să afl aţi mai multe despre această iniţiativă, puteţi vizita site-ul: www.kaesestrasse.at Contact: [email protected] Europa şi traseele gastro-turistice — 5 care îşi propune diversificarea veniturilor prin valoroficarea produselor alimentare locale şi dezvoltarea turismului rural. Sub umbrela Slow Food, producătorii şi consumatorii contribuie la promovarea mâncărurilor de calitate superioară.
Turiştii care vizitează Târnava Mare sunt atraşi nu doar de aşezările săseşti sau de bisericile fortificate, ci şi de elementele unice ale culturii şi bucătăriei locale.
Vizitatorii sunt îmbiaţi să servească masa în cadrul fermelor, a stânelor sau a gospodăriilor tradiţionale din zonă ori să participe la diverse activităţi cum ar fi coacerea pâinii de casă, degustări de produse, întâlniri cu apicultori, fierari şi meşteşugari din regiune.
La rândul lor, meşteşugarii şi micii producători devin şi ei prestatori de sericii turistice şi obţin venituri suplimentare.
România – Savoare din Bucegi Ferma
Bucegi, din localitatea braşoveană Moeciu de Sus, şi-a câştigat un binemeritat renume graţie brânzei de burduf maturată în coajă de brad, produs fabricat prin metode tradiţionale, dar şi serviciilor agroturistice oferite.
Ca element de particularitate, managementul fermei şi-a asumat încă de la înfiinţare şi un rol educativ, de cultivare a gustului pentru produsele agroalimentare de calitate. Astfel, în spiritul conceptului Slow Food, au fost organizate o serie de activităţi specifice diverselor categorii de vârstă. Un exemplu elocvent în acest sens l-a reprezentat derularea proiectului denumit generic “Prichindeii savurează”, prin care preşcolarii din Braşov au vizitat ferma Bucegi cu scopul de a învăţa despre metodele tradiţionale de prelucrare a laptelui şi de a preţui alimentele de calitate şi tradiţiile culinare ale locului.
Ferma este amplasată într-o mirifică zonă a Bucegilor, atrâgând astfel turişti români şi străini şi contribuind în acelaşi timp la promovarea unui produs de munte local. Demn de semnalat este şi faptul că, în cadrul fermei, funţionează şi un centru de procesare a laptelui care este pus la dispoziţia tuturor producătorilor din zonă.
Un alt exemplu care funcționează cu foarte bune rezultate sunt cele 6 localuri gastro-local care funcționează în localitatea vama Buzăului din M județul cu același nume.
Gastro localul – noul tip de ospitalitate românească patentat la Vama Buzăuluiv
Restaurantele „acasă la localnici” fac parte din strategia de dezvoltare turistică a Vămii Buzăului. Șase puncte botezate „gastro local” au fost autorizate DSVSA și primesc turiști de ceva timp.
Ia masa acolo unde mănâncă și localnicii – acesta este secretul pentru orice specialitate „de la mama ei”. Altădată un loc cu zero turiști, Vama Buzăului a dus conceptul mai departe: mănânci chiar la săteni, acasă.
Nicoleta Burlac deține unul din cele 6 gastro-localuri deschise în Vama Buzăului. În stânga casei sale și-a ridicat un foișor cochet, în care un cuptor de cărămidă reprezintă „piesa de rezistență” a decorului rustic. Patru mese din lemn masiv, dotate cu ștergare românești, cheamă turiștii la masă. Trei dintre ei au terminat și felul doi, iar acum fac un dute-vino între ceașca de cafea și cea cu vișinată. „Ce mai, e ca la mama acasă”, spune unul dintre ei, de loc din București. Gastro localul reprezintă o interpretare modernă a ospitalității românești, cea în care gospodarul te omenește cu tot ce are prin casă. „Pentru început îi servim cu o țuică sau o vișinată. Ce doresc! Apoi o gustare rece, până se încalzeste ciorbica. Unii doresc, alții nu. Apoi aducem ciorba și felul doi. Ce avem in ziua respectivă. La sfârșit, o prajitură și cafea. Pâinea este făcută în casă, la cuptor, punem și o muratură lângă”, ne descrie Nicoleta parcursul festinului. Foarte frumos, nu?
Nicoleta a dat drumul la afacere la sfârșitul verii în 2019. „Am fost chemati la ședintă la primărie, unde au venit cei de la DSV. A durat cateva luni să ne autorizăm”. Programul gastro localurilor este unul flexibil: când sunt acasă stăpânii, mănâncă și turiștii. Partea bună este că din șase gospodării autorizate, una tot e deschisă, pentru că sătenii fac „de gardă” prin rotație. „Dacă ești acasă tot trebuie să faci de mâncare. Dacă ai o nuntă sau nu ești acasă, nu deschizi. În septembrie au fost puțini de tot. Noi a avut multe nunți, n-am fost acasă”. Marketing-ul este și el unul special. Într-o localitate în care până acum 10 ani nu călca picior de turist, deschiderea de gastro-localuri face parte din strategia de ecoturism care s-a născut odată cu înființarea rezervației de zimbri. Rezervația sprijină afacerea localnicilor, iar gastro-localurile completează spectacolul oferit de zimbri. „Avem la rezervație un panou de informativ și acolo informăm turiștii cine este disponibil, adică ce gastro-local este deschis. Avem un grup pe WhatsApp în care comunicăm programul, iar fetele de la căsuțele din rezervație le explică turiștilor cum pot să ajungă la noi”, ne povestește gastro-antreprenorul.
Din coteț și din grădină iese-o masa de pomină
Ospitalitatea costă 60 de lei de persoană, un meniu complet. Cel mai important: mâncarea este 100% naturală, așa cum o pregătesc localnicii pentru masa lor. Tocmai de aceea, preparatele diferă în funcție de sezon, avuția gospodarului, habotnicia familiei și priceperea gospodinei. „Legumele sunt din grădină, carnea de la porcul din coteț. Nu sunt stropite, nu au chimicale. Acum pregătesc o oală de sarmale de post. Painea de la cuptor este pregătită dis de dimineață”, mai spune gastro-localnica.
Un model care trebuie prezentat și dezvoltat în cât mai multe gospodării din România.