Am văzut că se bucură de un mare succes articolele despre destinațiile turistice sau locurile mai puțin cunoscute de români. Sau chiar necunoscute. În urmă cu câteva zile v-am prezentat un articol despre ”Grădina Zmeilor” – una din cele mai importante rezervații naturale din Transilvania, o rezervație care a făcut furori de audiență pe site-ul nostru. Din acest motiv am gândit să vă ducem astăzi în celălat colț al țării. în Dobrogea, acolo unde, suntem siguri, veți descoperi o nouă destinație minune.
Astăzi vă invităm într-o zonă care, cred eu, nici ea nu se bucură de mare notorietate, chiar și în condițiile în care reprezintă cea mai veche formațiune montană din România. Munții Măcin. Rezervația Naturală Munții Măcin.
Cine merge în Dobrogea se duce în general pentru a face plajă sau pentru a admira fascinanta Deltă a Dunării. Puţin sunt cei care ştiu că în nordul Dobrogei există una dintre cele mai spectaculoase rezervaţii naturale din România: Parcul Naţional Munţii Măcinului.
Dacă timpul vă permite, rezervaţi-vă două trei zile pentru a vedea cei mai bătrâni munţi din România. Fiindcă Munții Măcin sunt indiscutabil, cei mai bătrâni munți ai României.
Cu cele peste 3.450 de specii de floră şi faună, dar şi cu suprafeţe importante de vegetaţie stepică, Parcul Naţional Munţii Măcinului, declarat Rezervaţie a Biosferei în anul 1998, este singura zonă din Uniunea Europeană unde ecosistemele specifice stepei se întâlnesc alături de păduri submetiraneene şi balcanice.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Acest paradis al biodiversităţii adună peste 1770 de specii de plante; 181 specii de păsări; 47 de specii de mamifere; 1436 specii de insecte identificate, cu peste 900 de specii de fluturi (cel mai mare dintre acestia este fluturele ochi de paun de noapte care are o anvergura a aripilor ce poate atinge 12 centimetri si este recunoscut drept cel mai mare fluture din Europa), 11 specii de reptile; 7 specii de amfibieni.
În Parcul Naţional Munţii Măcinului sunt identificate 24 de habitate prioritare, dintre care unul este unic în lume. Pădurea de fag dobrogeană.
Interesant este faptul că în Munţii Măcinului se găsesc aproape 70% din tipurile de roci cunoscute, plante care cresc din piatră seacă, păsări emblema pentru alte state dunărene şi specii neprotejate în vreun alt loc din lume.
Cel mai înalt punct este Vârful Ţuţuiatu care are o înălţime de 467 de metri şi care este culmea întregului podiş dobrogean. Peisajul munţilor este presărat cu monoliţi erodaţi care, în raport cu imaginatia fiecăruia, pot fi ouă de dinozaur, pinguini, sfinx sau babe, aşa cum se întâmplă pe Culmea Pricopanului.
Munţii Măcinului sunt cei mai arizi munţi din România, clima caracterizandu-se prin veri foarte călduroase şi secetoase, toamne lungi şi uscate şi ierni geroase şi sărace în zăpadă.
Cele peste 1.770 de tipuri de plante din Muntii Macinului reprezinta aproape 50% din speciile reprezentative din flora Romaniei care sunt distribuite pe 0,05% din suprafata tarii. In Culmea Pricopanului, se intalnesc 27 de specii de plante cunoscute numai in Dobrogea, alte 72 fiind protejate ca specii rare sau vulnerabile. Printre plantele deosebite se gasesc unele care cresc chiar din piatra seacă, potrivit specialistilor, acest fapt fiind datorat rocilor magmatice care au un continut bogat de substante nutritive.
Insectele din unele zone ale Muntilor Macinului reprezinta pentru cercetatori ultimii reprezentanti ai faunei de clima mai rece si umeda care a caracterizat nordul Dobrogei acum 10.000 de ani.
Parcul Național din nordul Dobrogei, cu o suprafață de peste 11.000 ha, cuprinde cea mai veche formațiune geologică din România, rezultată în urma orogenezei hercinice.
În Parcul Național Munții Măcinului sunt catalogate 24 de habitate prioritare, dintre care pădurea de fag dobrogeană este unică în lume. Pe lângă acestea se mai adaugă și biodiversitatea zonei, unde, pe doar 0,05% din suprafața țării, se regăsește aproximativ 50% din flora țării (aproximativ 1.900 specii de plante) și 50% din avifauna României (peste 1.800 de specii de păsări).
Deși este poate impropriu numit munte, Măcinul are aspectul unui deal ce atinge înălțimea maximă în Vârful Țuțuiatu, de 467 m.
Culmea Pricopanului este poate cea mai spectaculoasă zonă, cu muchii crenelate și formațiuni granitice megalitice spectaculoase.
Întregul parc are unsprezece trasee turistice, iar acestea pot fi parcurse la pas, călare sau pe bicicletă.
Ei bine, în acest masiv muntos există un vârf de munte – Sfinxul Dobrogean – care, într-o cercetare calitativă adresată iubitorilor de turism din România – a iscat un mare interes. Să vedem despre ce este vorba.
Ce este Sfinxul Dobrogean?
O piatră şlefuită de vânt, de ploi și, bineînțeles, de secole. Aşa a apărut Sfinxul: chipul unui bărbat îngândurat, cu riduri şi cu fruntea îndreptată spre pământ. Zici că-i chipul unui dobrogean pe care poverile l-au răpus.
Sfinxul din Dobrogea nu este singurul punct de atracţie din Rezervaţia Naturală Munţii Măcin. Aici se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.
Indiferent pe ce traseu ai apuca ochii îţi vor fi vrăjiţi de peisaje aride, de stânci ranitice, de păduri mediteraneene, păduri de silvostepă unde creşte bujorul dobrogean, păduri de fagi, canioane săpate de cursurile de apă, poieni cu flori variate. Toate acestea se împletesc armonios şi fac din aceşti munţi un peisaj unic în ţara noastră.
Traseul Culmea Pricopanului poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului. Aici pot fi admirate uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste. Doar aici poţi admira peisaje de gol alpin.
Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţa internaţională precum: clopoţelul dobrogean, garofiţa pitică, merinana.
Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: ţestoasa dobrogeană, guşterul dobrogean, şarpele rău, dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat, jderul de piatră, dihorul de stepă. Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.
Și mai rețineți un aspect: în Munții Măcin se găsesc roci vechi de sute de milioane de ani, mult mai vechi decât primii dinozauri pe Pământ.
Citeste mai mult: adev.ro/pbbtt0
Citeste mai mult: adev.ro/pbbtt0
Citeste mai mult: adev.ro/pbbtt0