Mănăstirea Piatra Fântânele este o mănăstire din România situată în satul Piatra Fântânele, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud.
Mănăstirea se află în Pasul Tihuța la aproximativ 200 m de șosea – drumul european E58 care leagă municipiul Bistrița de orașul Vatra Dornei, la granița dintre Ardeal si Moldova.

Mănăstirea este situată în Pasul Tihuța, locul în care Consiliul Județean Bistrița-Năsăud a înălțat în 2010 o cruce de 31 de metri, a doua cea mai înaltă din țară, după crucea de pe Caraiman (35,5 metri). Crucea de la Pasul Tihuța are o înălțime de 31 de metri, dintre care 25 metri structura metalică și șase metri platforma de beton.

Ea este vizibilă și pe timpul nopții, datorită sistemului de iluminat cu leduri.

Mănăstirea Piatra Fântânele își are începuturile undeva în anul 1928, când pe aceste locuri pășește Părintele Ierodiacon Vasile Luncan. Părintele Ierodiacon ridică în acest minunat colț de rai un mic paraclis de rugăciune.
De fapt, gândurile întru zidirea unui lăcaș sunt mai vechi. Se spune că Regimentul 2 de graniță năsău­dean a făcut apel la populația de pe Valea Someșului de a se strămuta în zona Munților Bârgăului, cu promisiunea că oamenii vor primi pământ și pădure și li se va ridica și o biserică. Mult mai târziu, după Marea Unire, ideea a fost preluată de țăranul Vasile Lăzurcă, din Bistrița Bârgăului, care, ajutat de locuitori și de preotul bistrițean Constantin Flămând, a obținut de la Episcopia Clujului încuviințarea construirii unei mănăstiri. Episcopul Nicolae Ivan al Clujului a semnat actul prin care se aprobă aducerea unui monah; după mai multe pelerinaje prin așezările monahale din Bucovina, grupul de țărani din Valea Bârgăului a găsit înțelegere la starețul Mănăstirii Durău, care l-a delegat pe tânărul Vasile Luncan să preia misiunea.

Biserica din lemn a început să fie construită în septembrie 1928, iar un an mai târziu, în noiembrie 1929, a fost sfințită. Iconostasul a fost sculptat în lemn, între anii 1933 și 1937, de elevii Școlii de Arte și Meserii din Prundu Bârgăului, iar icoanele au fost pictate, doi ani mai târziu, de profesorul Emil Mihon.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Prin grija starețului protosinghel Luncan, lăcașul a fost înzestrat, printre altele, cu o icoană a Maicii Domnului, pictată în 1914, adusă de la Muntele Athos (mănăstirea românească Prodromu), opt icoane de pânze donate de fiul adoptiv al tenorului Constantin Pavel (cel care a întemeiat Opera Română din Cluj), mai multe icoane pictate de Alexandru Cristea și un candelabru din lemn de frasin, dăruit de o familie din Coșna. După Dictatul de la Viena, lăcașul a supraviețuit ocupației hortiste, dar n-a mai trecut și peste comunism; în 1960, Mănăstirea Piatra Fântânele a fost transformată în biserică de mir.

Totuși, fiindcă nu toate lucrurile au fost catastrofale în comunism, în anii ’80 părintele Petrinca și credincioșii au refăcut chiliile, respectiv o cameră de oaspeți, o sală de mese și un paraclis de iarnă cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae“, sfințit în 1985. Peste un deceniu, la inițiativa mitropolitului IPS Bartolomeu Anania, Mănăstirea Piatra Fântânele a fost reînființată, fiind aduse aici 23 de măicuțe, în coordonarea stareței Stavrofora Pamfilia Solcan, adusă special de la Mănăstirea Văratec.

Din acel moment începe perioada de înflorire; obștea monahală, locuitorii din zonă și Organizațiile de Tineret din Wurttemberg, Germania, au început și finalizat construirea noului complex monahal cu paraclis, chilii, ateliere (de croitorie pentru veșminte preoțești și de pictură bisericească pe lemn, în vechea tradiție bizantină) și arhondaric.

Tot în această perioadă s-a ridicat crucea, iar prin 2014 a început construirea unei noi biserici. Și, foarte important, măicuțele adună, întrețin și educă, anual, peste 20 de copii, veniți din cătunele împrăștiate prin munți, pe care-i trimit la școală.

Mănăstirea Piatra Fântânele ține loc și de parohia credincioșilor din sat.

Hramul mănăstirii este „Nașterea Maicii Domnului”. Viața de obște este formată din aproximativ 20 de măicuțe, recunoscute pentru hărnicia lor, conduse de Maica Stareță Panfilia.

In fiecare an, pe data de 8 septembrie. de hramul mănăstirii, la Piatra Fântânele se adună credincioși pentru a lua parte la slujba hramului. Dacă va prinde noaptea în această zonă nu ezitați să cereți găzduire măicuțelor – fiindcă mănăstirea are 20 locuri de cazare.