Poiana Călineasa este un loc minunat din județul Alba din inima Parcului natural al Munților Apuseni.
Satul – un loc de pășunat pentru vacile și caii localnicilor din Gârda de Sus, comună de care și aparține dar și din alte sate moțești din vecinătate – este o zonă pastorală spectaculoasă prin frumusețea peisajului, prin aerul curat și sănătos, prin ospitalitatea localnicilor, marea majoritate fiind păstori.
Fără drept de apel, locul poate fi asemuit cu o ”mică Elveție a României”. Asta pentru că refugiul de vară al păstorilor din zonă a devenit și obiectiv turistic. Colibele de lemn ale crescătorilor de animale, răsfirate pe munte, creează un peisaj de poveste. Toți cei care vin aici rămân impresionați de pitorescul locului.
Poiana Călineasa este o zonă populată cu păduri de conifere, cu pajiști, cu arbori izolați. Și bineînțeles cu animale care pasc liber. În special vaci și cai.
Păstorii urcă la munte în luna mai, când pajiștea înverzește și rămân acolo până în septembrie când zilele dar, mai ales, nopțile devin foarte friguroase.
La Poiana Călineasa îngrijesc animalele, prelucrează lemnul, adună fructe de pădure și prepară gemuri, dulcețuri, sucuri iar din laptele de vacă, de foarte bună calitate, foarte curat și sănătos, prepară diferite tipuri de brânzeturi și lactate, oferind la cerere și gustoase preparate tradiționale. Balmoș, telemea de vacă, unt, lapte, smântână, toate foarte curate și foarte gustoase. Și la prețuri foarte bune. mult mai mic decât la o piață dintr-un oraș din România.
Frumusețea locului este dată și de colibele de lemn (aproximativ 100) construite de păstori unde își asigură existența timp de 4-6 luni pe an, colibe care devin reședințele lor de vară. Colibele sunt construite după rețete tehnice vechi de sute de ani, din grinzi și scânduri de lemn care asigură protecție la vânturile și ploile de afară.
”Mutăturile” – așa li se spune celor care urcă la munte pentru a îngriji animalele pe timpul verii – sunt oameni deloc pretențioși. Colibele lor sunt sărăcăcioase, lipsite de confortul caselor din sat, având numai obiectele strict necesare statului la munte și îngrijirii animalelor.
Oamenii din sat cosesc fânul, îl usucă și îl depozitează în șure și fânare, fiind cea mai importantă resursă de hrană peste iarnă pentru animale.
Chiar și în aceste condiții oarecum vitrege (nu am auzit niciun moț care să se plângă de viață grea de la munte), oamenii nu și-au pierdut credința. Localnicii și păstorii cu sprijinul Primăriei Gârda de Sus au construit aici, la aproape 1.300 de metri o bisericuță în care vin să se roage, să respecte Sfânta Duminică și să participe la Sfânta Liturghie.
Chiar și acolo, în vârf de munte, există o persoană care, permanent pe durata verii, îngrijește de biserică, vinde lumânări, iconițe, mătănii dar și produse tradiționale de la munte: palincă, sucuri diferite din fructe de pădure, gemuri, dulcețuri iar vara și fructe proaspete, ciuperci și produse lactate.
Este nea Ilie Avram Dudașu, din Gârda Seacă, care în ciuda infirmității (are probleme la picioare), vine zi de zi pe toată durata verii la biserică fiind un om sociabil, inteligent și cu multe cunoștințe generale, la o adică poate fi un ghid foarte bun pentru turiștii interesați de diferite informații. Mai mult decât atât, un om cu inimă de aur.
Bisericuța de la Poiana Călineasa, sfințită în anul 2015, este construită într-o zonă mai înaltă a poienii, având hramul Sfântul Ilie.
O mică bijuterie într-un vârf de munte.
Unde un preot ortodox, urcă în toate duminicile și marile sărbători de peste an pentru a oficia slujbe pentru localnici și turiști.
Bisericuța este o atracție la fel de mare precum peisajul tulburător de la Poiana Călineasa.
Atracția pentru acest loc pitoresc sporește cu ocazia Târgului de la Călineasa – un târg asemănător dar de dimensiuni mai mici Târgului de fete de pe Muntele Găina. Târgul de la Călineasa se ține cu o săptămână înaintea celui de pe Muntele Găina. La el participă mutaturile venite la pășunat dar și rudele acestora, evenimentul având specificul unei nedei tradiționale moțești, cu cântece și dansuri populare, cu mâncare bună și voie bună pe vârful muntelui.
De lângă bisericuță se deschide o panoramă superbă de unde privitorii pot admira în prim-plan pădurea și Cheile Ordâncușei, iar în depărtare se pot vedea Vârful Găina, Vârful Curcubăta Mică și Vârful Bihor.
Pentru cei care vin cu cortul la Poiana Călineasa există o amenajare pentru amplasarea acestora. De asemenea un refugiu de urgență pentru zile cu vânt și ploi puternice.
Dacă ai venit la Poiana Călineasa trebuie, în mod obligatoriu, să mânânci un balmoș – un preparat al păstorilor din zonele de munte.
Noi ne-am oprit la magazinului tantei Sofica din Poiana Călineasa, o femeie care stă singură timp de 4-6 luni pe vârf de munte. De fapt nu este singură fiindcă toți trecătorii, localnici sau turiști, sesizând bunătatea, ospitalitatea acestei femei se opresc la un balmoș și la o palincă.
Peisajul, aerul curat, animalele care pasc liniștite formează un tablou pe care nu aveți voie să îl pierdeți.