Cuplul Laura si Liviu Rogojan au lansat in Bucuresti, in toamna lui 2014, Băcănia Rod, intr-un moment in care tot mai multi oameni cautau produse sanatoase, care provin de la tara si apoi sunt preparate cat mai simplu, fie ca sunt realizate dupa retete vechi, sau, dimpotriva, dupa tendintele actuale. Cei doi antreprenori au planuri mari: vor ca in urmatorii ani sa se extinda international.
În ultimii ani, pe piața bucureșteană de retail au apărut tot mai des concepte de magazine care imită băcănia tradițională. Liviu și Laura Rogojan, proprietarii Băcăniei Rod, au vrut să se diferențieze și au creat un concept cu totul diferit: un spațiu modern, urban, în care produsele din producția proprie se află la loc de cinste. Este aceasta rețeta succesului?
Momentul zero, pasiunea pentru mâncare tradițională. Băcănia Rod este un business de familie care a fost dezvoltat din pasiune pentru mâncarea sănătoasă și tradițional românească. Ideea de a deschide un magazin alimentar dedicat produselor românești le-a încolțit în minte Laurei și lui Liviu Rogojan în urmă cu mai mulți ani. „Nouă ne place să mâncăm românește și cum de multe ori am întâmpinat dificultăți în a găsi în comerț produsele pe care ni le doream, ne-am gândit că nu ar fi o idee rea să încercăm să le producem. Apoi, evident, am gândit un spațiu în care să le vindem”, povestește proprietarul Băcăniei Rod.
Specialități artizanale și naturale te așteaptă în Băcănia ROD. Povestea lor începe cu rețetele originale, produse cu măiestrie de artizani care stăpânesc arta carmangeriei. Dar ceea ce le face cu adevărat excepțional este procesul lent de manufacturare, căci timpul este esențial pentru a le desăvârși.
În trecut, să fii băcan însemna să-ți selectezi produsele și producătorii, iar tu să devii astfel garantul calității pentru clienții care îți treceau pragul. În ultimii ani, ideea a fost resuscitată de mai mulți antreprenori care au văzut sau, cel puțin, au intuit o cerere în creștere pentru produsele alimentare naturale, care lipseau din marile magazine. Și a prins. Atât de bine încât acum pare că începe să se dilueze și să creeze confuzie printre consumatori. Și asta pentru că au apărut magazine care își spun „băcănie” sau „prăvălie”, deși comercializează aceleași produse ca supermarketurile.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Laura și Liviu Rogojan au deschis Băcănia ROD în 2014, în Piața Amzei din București, „înainte de a fi la modă”, pentru că ei înșiși erau preocupați să identifice surse de mâncare sănătoasă și obișnuiau să meargă la târguri în căutarea unor producători cinstiți. În plus, aveau și banii necesari pentru a verifica potențialul acestei idei de business.
Tot proiectul a durat circa un an, iar ordinea a fost clar stabilită încă de la început: identificarea unui bazin de legume și fructe fertilizate natural, găsirea unui partener pentru producția de conserve și a furnizorilor de specialități din carne și brânzeturi, deschiderea băcăniei fiind ultima pe listă. „Am vrut o anumită calitate pentru produsele noastre, de aceea am ales să le producem noi. Într-adevăr, din punctul de vedere al investiției, este mai riscant, însă producția proprie aduce plusvaloare. Apoi, pentru selectarea furnizorilor de preparate din carne și brânzeturi, am făcut drumuri prin țară câteva luni bune. Am vizitat ferme, mici fabrici din toată țara și ne-am oprit la cinci producători din zone cu tradiție: Harghita, Covasna și Bucovina”, explică Laura Rogojan.
Un proiect fără compromisuri. În dezvoltarea afacerii, soții Rogojan au mizat pe diferențiere. Principalele aspecte pe care le-au avut în vedere atunci când a fost vorba de crearea conceptului de băcănie au fost calitatea produselor, construirea unui spațiu ieșit din tiparele tradiționalului și servicii ireproșabile.
Băcănia Rod se află la intersecția dintre străzile Mendeleev și George Enescu, la câțiva pași de Piața Amzei din centrul Capitalei, într-un spațiu nu foarte mare, dar care s-a potrivit perfect cu ceea ce aveau în minte cei doi antreprenori atunci când au plecat în căutarea locației. „Ne-am dorit încă de la început să găsim un spațiu într-o zonă mai boemă, unde lumea nu trece în grabă. De asemenea, voiam să avem identitate, iar zona aceasta are o istorie. Acum 150 de ani, țăranii se strângeau în Piața Amzei ca să-și vândă produsele. În plus, suntem într-o zonă culturală, aproape de Ateneu, și am mizat pe faptul că putem găsi în clienții noștri niște oameni interesanți cu care putem schimba mai mult decât câteva vorbe”, mărturisește Liviu Rogojan.
Investiția s-a ridicat la valoarea unui apartament cu două camere de la periferia Bucureștiului – după cum menționează antreprenorii –, iar rezultatul este impresionant: o cămăruță urbană și minimalistă, cu tot felul de bunătăți tradiționale românești, într-un cuvânt băcănia secolului XXI. Pentru amenajarea spațiului, cei doi antreprenori au lucrat cu un arhitect care a reușit să maximizeze spațiul de vânzare printr-un design atipic pentru o băcănie. Rafturile gândite ca o bibliotecă, combinațiile de metal și lemn de stejar, faianța de culoarea untului, schelele de lumini, toate acestea vin să întregească ideea unui spațiu modern și minimalist. „Conceptul de magazin a plecat de la conserve pentru că ne-am dorit un spațiu unde să vindem aceste produse. Cel mai mare spațiu le este dedicat, deoarece ponderea acestora depășește 50% din totalul sortimentației. Dat fiind faptul că vorbim despre multe produse, în special borcane, trebuia să găsim o variantă prin care să optimizăm spațiul de vânzare”, susține Laura Rogojan.
Producția proprie, strategie de diferențiere. Din sortimentația băcăniei, care numără circa 300 de SKU-uri, aproximativ jumătate reprezintă produsele proprii, restul fiind împărțit în mod egal între vinuri și specialitățile din carne și brânzeturi. „Toate produsele pregătite de noi sunt 100% naturale și respectă rețetele tradiționale. Sunt produse pe foc de lemne, în vase de fontă, așa cum erau pregătite și odinioară, și, în plus, nu folosim conservanți sau adaosuri”, explică Laura Rogojan. De ce au ales însă producția proprie? „Este singura modalitate prin care poți controla calitatea produselor de pe raft. În plus, așa suntem siguri că avem un portofoliu diferit de cel al competitorilor noștri”, mai spune aceasta. Ce bunătăți pot găsi clienții pe rafturile băcăniei? Siropuri, dulcețuri de tot felul – de la tradiționalul magiun de prune, până la dulceața de cireșe amare sau cea de coarne, zacuscă, sosuri de roșii și bulion, dar și murături.
Rolul produselor proprii în modelul de business de retail este reflectat și de topul celor mai vândute produse în magazin, zacusca și dulceața de cireșe amare ocupând primele poziții în clasament. Acestea sunt urmate de specialitățile din carne: pastrama din piept de curcan și jambonul de porc dezosat. Pe lângă acestea, clienții pot regăsi și specialități din carne de vânat (salam și cârnați de cerb, salam de mistreț), pate de casă, cârnați de porc Mangaliță. În plus, pe segmentul de brânzeturi sunt disponibile atât produse tradiționale precum telemeaua de vacă, oaie sau capră, cât și cașcavalul cu diverse condimente precum boia dulce și iute, busuioc și usturoi sau nucă.
Și pe segmentul de vinuri, sortimentația este una extinsă, fiind disponibile la raft aproximativ 100 de produse diferite. „Am vrut să avem o selecție de vinuri românești, tradiționale, dar fără să intrăm prea mult în segmentul superior de preț. Avem circa 25 de furnizori, printre care Știrbei, Corcova, Alira, Lacerta, S.E.R.V.E.”, mai precizează Liviu Rogojan.
Punct și de la capăt. La un an de la inaugurarea magazinului, soții Rogojan spun că nu au amortizat încă investiția, dar au planuri mari pentru viitor. „Dacă ar fi să facem un bilanț al primului an de funcționare, pot spune că suntem într-o permanentă creștere. De la deschidere și până în luna mai am înregistrat creșteri medii de 20% de la o lună la alta, apoi, în vară, rulajele au scăzut, iar în septembrie am avut cea mai bună evoluție a vânzărilor. Octombrie este prima lună pentru care nu avem un punct de referință, însă estimăm un avans al vânzărilor de 30% față de luna septembrie”, explică cei doi antreprenori.
Cu un număr de 40-50 de clienți zilnic și o valoare medie a coșului de cumpărături de 100-150 de lei, proprietarii băcăniei anticipau că în doi ani își vor recupera investiția, însă nu făceau din asta un scop în sine. „Amortizarea investiției nu a fost prioritară pentru noi. Primul obiectiv a fost să intrăm pe profit și asta s-a întâmplat la circa cinci luni de la inaugurare.”
În ceea ce privește planurile de viitor, există trei mari direcții pe care până acum cei doi antreprenori nu le-au exploatat, dar în care văd potențial. „În primul rând, este vorba despre extinderea gamei de produse: vom introduce în următoarele săptămâni miere de albine, ulei de floarea-soarelui presat la rece, paste făinoase, dar și dulciuri (cozonac, cornulețe și plăcintă de casă). Cel de-al doilea proiect este magazinul online, care va fi lansat undeva la începutul anului viitor, iar a treia direcție este zona de catering”, spune Liviu. De altfel, cei doi antreprenori au mai avut acțiuni în această direcție, dat fiind faptul că de la deschiderea băcăniei și până în acest moment distribuie produsele din producția proprie și către alți patru retaileri, dar și către hoteluri și buticuri.
În plus, din când în când, soții Rogojan organizează în băcănie și evenimente, astfel că pe viitor nu exclud varianta de a dedica un colț din magazin zonei de servire la masă de sendvișuri sau alte preparate, însă admit că acesta este un proiect care necesită mai multă analiză.
„Acum toată lumea are băcănii. Noi i-am spus ‘băcănie’ pentru a ne asocia cu ideea veche de băcănie, cu produse de calitate. Cuvântul ROD este substantivul comun, nu înseamnă altceva decât rodul pământului. Pentru că avem produse 100% naturale, iar producătorii sunt verificați de noi. Nu ne-am făcut business-ul de la calculator, căutând produse pe internet. În 2014, înainte să deschidem, ne-am lăsat copiii acasă, ne-am suit în mașină și am umblat prin țară aproape un an ca să vedem cine și cum produce. Și acum mergem și-i vizităm o dată, de două ori pe an, inclusiv la cramele de unde luăm vinuri”, spune Liviu Rogojan.
„Nu e simplu să faci un business. E mult mai ușor să lucrezi în corporație și să-ți intre 1.500-2.000 de euro pe card, la sfârșitul lunii, decât să te apuci să muncești de nebun. Sunt și beneficii, dar (a avea un business – n.r) nu e pentru toată lumea. Nu vreau să descurajez pe nimeni, dar trebuie să privim lucrurile realist. Trebuie să fii într-o relație de asumare cu business-ul tău. Trebuie să-ți dai interesul și să lupți ca afacerea să funcționeze. Iar business-urile nu funcționează pentru că au avut noroc, ci pentru că e cineva în spate care a muncit foarte mult”, spune Liviu Rogojan.
Laurei și lui Liviu Rogojan le merge bine. Rețeaua, fiindcă între timp, numărul de magazine și de produse a crescut simțitor, se dezvoltă, românilor, și nu numai lor, plăcându-le să mănânce BUN, GUSTOS și SĂNĂTOS. PRODUSE ȘI MÂNCĂRURI PREGĂTITE DUPĂ REȚETE TRADIȚIONALE ROMÂNEȘTI.