Stațiunea balneoclimatică Buziaș este situată în județul Timiș, în Depresiunea Buziașului, în partea de sud-vest a țării, în Câmpia Banatului, pe cursul inferior al Pârâului Valea Salciei.
Legenda spune că un ciobănaș ce păzea mioarele în jurul unui izvor a
auzit niște murmure în pământ și a crezut că în acel loc este ascunsă o comoară.
A inceput să sape. Cu cât săpa mai mult, murmurul devenea tot mai strident. În
timp ce săpa, din cauza gazelor emanate i s-a făcut rău și a căzut în nesimțire.
Norocul lui a fost că la puțin timp a sosit tatăl lui, care i-a sărit în
ajutor, l-a spălat cu apa care izvora din pământ, iar astfel tânărul ciobănaș și-a
revenit.
Vestea despre aceasta pățanie s-a răspândit și
oamenii au venit și au continuat săpatul, captând apa minerală cu ajutorul unei
buturugi de lemn. Acest loc a devenit apoi sălaș al ciobanilor și, cu timpul,
s-a răspândit tot mai departe vestea despre apa cea bună, făcând ca numărul
oamenilor care veneau să o guste să sporească mereu.
Conform documentelor din arhiva stațiunii, prima
analiză chimică a apelor minerale de la Buziaș a fost realizată în anul 1805.
De altfel, zăcământul hidromineral de la Buziaș este cel mai cunoscut din
vestul țării.
Ca o recunoaștere a importanței stațiunii, Buziașul
a fost, între 22 și 26 august 1886, gazda celui de-al XIII-lea Congres al
medicilor si naturaliștilor din Ungaria și Transilvania, la care au participat
specialiști din Europa si Asia.
O alta dovadă a prestigiului de care se bucura
stațiunea este vizita făcută, în septembrie 1898, de împăratul Franz Iosif și
moștenitorul tronului, printul Franz Ferdinand.
Oraşul este situat în vestul României, la 30 km de municipiul Timișoara și 23 de km de municipiul Lugoj, de ambele fiind legat de drumul județean DJ 592 și de calea ferată Timișoara-Buziaş-Lugoj.
Unul dintre cei mai importanți factori terapeutici naturali ai stațiunii Buziaș îl reprezintă varietatea de ape minerale utilizate pentru cura externă – ape carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone, cu un grad de mineralizare de până la 6,6 g/l. Acestora li se adaugă mofeta și bioclimatul sedativ.
Indicații terapeutice:
- Afecțiuni cardiovasculare, stări după infarct, în stadiul de postconvalescență, cardiopatie ischemică, insuficiență mitrală și aortică compensata, hipertensiune arterială, arteriopatii periferice prin ateroscleroză, varice;
- Afecțiuni reumatismale degenerative spondiloze cervicale, dorsale și lombare, artroze, poliartroze;
- Afecțiuni reumatismale abarticulare, tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrită scapulohumerală;
- Afecțiuni posttraumatice, stări după operații pe mușchi, oase și articulații, stări după entorse, luxații și fracturi;
- Afecțiuni neurologice periferice și centrale pareze ușoare și sechele tardive după hemipareze și după pareze ;
- Afecțiuni asociate respiratorii, ginecologice, metabolice și de nutriție, nevroză astenică și boli profesionale.
Resursele de tratament:
- Resurse de ape minerale, mofete, ape carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, hipotone, calcice;
- Aeroionizare – 800 – 1270 aeroioni negative / cmc aer
- Apele minerale – carbogazoase, bicarbonatate, clorurate, bromoiodurate, sodice, calcice, magneziene, feruginoase, atermale și hipotone.
Sursele de apă sunt amplasate în parcul stațiunii Buziaș, mineralizarea acestora fiind 5000-6000 mg/litru, dioxidul de carbon fiind de 2000-2600 mg/litru, PH-ul fiind de 6,5. Se folosesc atât în cura externă (băi cu CO 2) cât și în cură internă.
Dioxidul de carbon liber – mofete are următoarele concentraţii: gaz carbonic 95-98%, metan 0,76%, azot 0,8%, oxigen 0,2-1%.
Proceduri:
- Termoterapie
- Magnetoterapie
- Hidroterapie cu ape calde în cadă
- Băi galvanice
- Electroterapie – curenți de joasă frecvență, curenți de medie frecvență, curenți de înaltă frecvență, ultrasunete
- Aerosoli, inhalații
- Kinetoterapie, masaj terapeutic
- Gimnastică medicală
- Cură de teren prin pergole acoperite „colonada” și cură de ionizare negativă prin plimbări in parc
- Băi de plante
Clima:
Stațiunea Buziaș are o climă cu influență
sub-mediteraneană, este climatul câmpiei de vest a României, vânt cald și uscat
primăvara. Stațiunea Buziaș este asezată într-o regiune de tranziție între
zona de deal și câmpie piemontană, clima caracterizându-se printr-un regim
climatic temperat.
Media temperaturilor anuale este între – 2 grade Celsius și 21,5 grade
Celsius.
Istoric:
Aşezarea este cunoscută încă de pe vremea romanilor, sub denumirea de Ahibis, nume care apare şi pe Tabula Peutingeriana. Atestarea documentară este făcută prima oară în anul 1072. Datorită condițiilor naturale favorabile, cu bogate izvoare de ape minerale dar și un climat blând, Buziașul a fost recunoscut ca potențial centru balnear. Pentru prima dată, apele minerale au fost valorificate pentru tratament în 1811, de către balneologul român Gheorghe Ciocârlan. La 1816 a început amenajarea primelor izvoare iar bazele stațiunii balneare fiind construite în 1819.
În 2019, buzieșenii sărbătoresc 200 de ani de la punerea bazelor stațiunii balneare.
În 1839 a fost declarată stațiune balneară. Între 1903 – 1907 sunt forate 12 izvoare de adâncime şi se construiește fabrica de îmbuteliere a apei minerale. În 1911 este declarată oficial staţiune balneoclimaterică.
După Unirea Banatului cu România, Buziașul îşi menţine statutul de staţiune balneară de tratament cardio-vascular şi este reședință de plasă. Este declarat oraş în 1956. În anii ’60 activitatea economică se diversifică, sunt create mici industrii ușoare și alimentară. Crește atât populația cât și suprafața orașului. Se construiesc cartiere de blocuri, vile și hoteluri pentru stațiune.
Stațiunea Buziaș situată la o altitudine medie de 128 m este atestată ca stațiune balneoclimatică din anul 1819.
Arheologul Liviu Mărghitan susține că Buziașul și Băile Herculane:
“au fost căutate în antichitatea daco-romană pentru condițiile lor speciale, curative … Resturile de clădiri, părți din conducte de apă, monumente de piatră, țigle și monede, semnalate aici încă din secolul precedent, lasă să se întrevadă existența unei stațiuni de tratament din secolul al XIII – lea e.n.”. Redescoperirea zăcământului hidromineral (apa minerală şi dioxidul de carbon) s-a produs între anii 1796 – 1805 având un rol deosebit de important în evoluția așezării întrucât în 1811 s-a deschis primul sezon balnear organizat, totodată înființându-se Staţiunea Balneară. Valoarea terapeutică a apelor minerale a devenit cunoscută în scurt timp atât în Ungaria cât şi în țările vecine, Buziașul fiind “locul cel pentru izvoarele cele tămăduitoare și într-alte stăpâniri cunoscute și unde oamenii din locuri însămnate și îndepărtate se adună”. Buziașul, în 1819, este declarat localitate balneară. Tratamentul se va realiza până la sfârșitul secolului XIX prin cură internă, consumul apei minerale fiind de bază (se tratau anemii, afecțiuni ale aparatului urinar, ale colonului, stomacului, ficatului, ale căilor respiratorii, boli ginecologice, boli de nervi etc.). Terapia balneară s-a fundamentat de medici din anii 1838.
Aerul curat și răcoarea copacilor seculari atrag turiștii în parcul central.
Stațiunea balneoclimatică Buziaș, din județul Timiș, are un parc dendrologic unic în România, în care este amenajată o promenadă veche de peste 100 de ani, cu distanța de o jumătate de kilometru, obiectiv complet reabilitat grație unui proiect de investiții al Primăriei Orașului Buziaș în valoare de 5 milioane de lei. Parcul din Buziaș, cu o suprafață de 20 hectare, este un parc dendrologic cu multe specii rare de copaci, cel mai important fiind platanul. Arhitectura stațiunii este în stil turcesc, bizantin, unic în România. Singurele promenade similare din Europa se găsesc în Karlovy Vary (Cehia) și în Baden-Baden (Germania).
Acum în vizorul autorităților locale pentru reabilitare este și parcul dendrologic, edificiu unic în toată Europa de est.
Ștrand cu apă minerală, unic în Europa.
Pentru a putea oferi alternative de agrement, în
urmă cu mai mulți ani s-a redeschis ștrandul cu apă minerală carbogazoasă, unic
în Europa. Baza a funcționat secvențial încă din anul 1929. Acum este asaltat
mai ales de timișoreni și lugojeni, care apreciază amplasarea ștrandului în
mijlocului unui parc cu arbori seculari, dar și posibilitățile de distracție.
Stațiunea oferă și câteva atracții turistice,
care aduc aminte de doua stațiuni celebre în Europa: Karlovy Vary, din Cehia, și
Baden-Baden, din Germania. Aleea ionilor negativi, aleea trandafirilor, colonada
– un spațiu de promenadă, primul muzeu balnear din România, buvetele cu apă
minerală, biserici și capele, precum și podgoriile din Dealul Silagiu, unde
funcționau cândva cramele Buziaș, sunt doar câteva din locurile ce pot fi
vizitate de turiști în aceasta zonă.
Situat într-o zonă liniștită din Buziaș, Hotelul Parc – hotel de 3 stele – oferă o piscină interioară și un centru spa și de fitness. Recepția este deschisă nonstop, iar accesul la internet Wi-Fi este gratuit.
Toate camerele au TV prin cablu şi baie privată. Unele unități au, de asemenea, un balcon.
Hotelul Parc oferă un restaurant care servește preparate din bucătăria românească și internațională. Acesta servește și micul dejun.
Parcul dendrologic se află vizavi de hotel. Muzeul Balnear este la 100 de metri. Gara este la o distanță de 2,5 km.
Situată la marginea staţiunii balneoclimatice Buziaş, pensiunea Popas Paradis oferă camere mobilate confortabil, dotate cu aer condiționat și acces gratuit la internet WiFi. Există și o piscină sezonieră în aer liber.
Toate camerele au balcon, TV prin cablu, minibar şi o zonă de relaxare. Oaspeții pot folosi și cada cu hidromasaj.
Restaurantul pensiunii Popas Paradis servește preparate românești în sala de mese sau pe terasă, dacă vremea este frumoasă. La cerere, vă puteți bucura de prânzuri la pachet.