Staţiune balneoclimaterică permanentă situată în judeţul Prahova, la 45 km nord de Ploieşti, reşedinţa judeţului Prahova, şi 100 km distanţă de Bucureşti, la o altitudine de 415m. Staţiunea Slanic Prahova este catalogată ca fiind o stațiune de importanţă naţională.
Este caracterizată ca fiind benefică atât prin bogăţia resurselor de tratament, dar şi prin clima blândă, temperată şi frumuseţea locurilor.
Situat nu departe de ultimele culmi ale munţilor, oraşul Slanic Prahova s-a dezvoltat continuu, atât datorită posibilităţilor de tratament, cât şi posibilităţii de a petrece sejururi odihnitoare şi plăcute.
Slănic Prahova dispune de o gama larga de factori naturali de cură, la care se adaugă climatul colinar de cruțare, ceea ce face ca stațiunea să se adreseze unei categorii largi de patologii prin lacurile naturale cloruro-sodice hiperconcentrate (Baia Baciului, Grota Miresei, Lacul Porcilor, Baia Roșie și Baia Verde) și microclimatul de salină din Mina Unirea, la care se adaugă bazele moderne de tratament din complexele balneare Hotel Slănic și Hotel Capitol din Vălenii de Munte.
Există aici la Slănic Prahova un munte neacoperit de sare care este rezervaţie naturală, şi pitorescul Lac al Miresii, sau Grota Miresii.
Indicaţii terapeutice
- boli cronice aparat respirator si patologie cronica din sfera ORL (AB, BPOC, IACRS, rino-sinuzite cronice, laringo-traheo-bronșite)
- boli reumatismale cronice degenerative și inflamatorii, reumatism abarticular
- boli neurologice (hemipareze, para- și tetrapareze, pareze periferice, neuropatii periferice)
- bolnavi posttraumatici recenți și sechelari
- boli metabolice și de nutriție (gută, obezitate)
- boli dermatologice (psoriazis)
- boli endocrine (hiposecreții glandulare)
- depresii, nevroze, anxietate
- boli ginecologice inflamatorii
Resursele de tratament
În staţiune se află un sanatoriu creat prin transformarea unei mine de sare veche (Mina Unirea) unde se face tratament al bolilor respiratorii prin microclimatul de aer sărat.
De asemenea, sunt amenajate plaje şi terase, complexe pentru băi modernizate.
Staţiunea are izvoare cu ape minerale tămăduitoare.
Proceduri de tratament
- băi cu ape minerale calde şi reci;
- tratamente ginecologice specifice;
- facilităţi pentru electroterapie;
- aplicări de nămol cald.
Clima
Clima este temperată, staţiunea aflandu-se lângă dealuri împădurite, la o altitudine de peste 400 m.
Aici sunt veri plăcute (temperatură medie 19 grade Celsius), ierni blânde, în luna ianuarie media temperaturilor este de -3 grade Celsius.
Istoric
Sunt documente care atestă că în anul
1685 spătarul Mihai Cantacuzino a cumpărat mina de sare de la Slănic, aici
fiind vechi ocne de sare.
În anul 1688 s-a deschis prima exploatare. La exploatarea de tip clopot s-a
trecut în anul 1865.
În anul 1912 în aceste mine s-a introdus curentul electric, s-a eliminat exploatarea manuală, s-au făcut modernizări.
În anul 1914 prin prăbuşirea unei mine de sare s-a format Lacul Miresii (20 m adâncime), care mai are denumirea de Grota Miresii, aflat în mijlocul muntelui.
Stațiunea Slănic Prahova este recunoscută în primul rând datorită salinei, principalul său obiectiv turistic. Daca ești din București este foarte puțin probabil să nu fi ajuns în zonă cel puțin o dată, chiar dacă asta s-a întâmplat cu mulți ani în urmă, într-una din excursiile școlare. Dar stațiunea are și alte lucruri de oferit: poți face mici drumeții în zona Slănic sau o plimbare la Băile Baciului, Baia Verde sau Baia Roșie.
Salina (Mina Unirea)
Muntele de Sare din Stațiunea Slănic Prahova este unic în lume și vreme de peste 300 de ani a reprezentat un important centru de exploatare a sării. Vechea mină de sare (Unirea) a fost transformată în sanatoriu, datorită factorilor naturali de tratament. La o adâncime de 210 de metri sub pământ, în mina de sare, există un microclimat de aer sărat, ideal pentru tratarea bolilor pulmonare.
Salina a început să fie exploatată în anul 1689, iar
astăzi are 15 camere în formă de trapez, cu baza de 32 de metri și înălțimea de
45 de metri. Suprafața totală a minei este de 78.000 de metri pătrați, iar
volumul excavat este de aproape 3 milioane metri cubi de sare. În jurul
pilonului uriaș care susține mina există statuile lui Mihai Eminescu, Decebal și
Traian (sculptate in sare), precum și basoreliefurile lui Mihai Viteazul.
Muntele de sare, declarat monument al naturii, se întinde pe o suprafață de două
hectare. În interiorul său există Grota Miresei. Salina poate fi vizitată în
fiecare zi de marți până duminică, între orele 09:00 și 15:00 (ultima coborâre).
Lacurile din Slănic Prahova
Datorita Muntelui de Sare, în Stațiunea Slănic Prahova există patru lacuri cu concentrație mare de sare. Este vorba despre Lacul Verde, Baia Roșie, Baia Baciului și Baia Porcilor, renumite pentru efectele terapeutice ale nămolului sapropelic și a apei sărate.
Mănăstirea Crasna
În apropierea stațiunii se afla Crasna, micuța localitate în care a fost construită mănăstirea cu același nume – la circa 15 km distanță de Slănic Prahova. Lăcașul de cult a fost construit în pădure, lângă pârâul Crasna, la baza muntelui Ursoaia. Pe locul mănăstirii fusese anterior un schit de călugări și o biserică de lemn (așa cum arată prima atestare documentară, de prin 1745). Biserica purta hramul „Sfinților Împărați Constantin și Elena” și era înconjurată de câteva chilii.
Drumul spre schitul Crasna trece prin satele Groșani, Schiulești și Valea Crasnei. De la schit, va puteți întoarce pe drumul forestier care duce la Măneciu Ungureni. De asemenea, se poate ajunge la mănăstire pe ruta Ploiești – Vălenii de Munte, iar de acolo pe jos, pe cărări de munte, până la schit. Poate părea un drum ceva mai lung, însă nu este deloc anevoios, iar peisajele sunt de poveste.
Muzeul de Sare
Muzeul este amenajat în Casa Cămărășiei din Slănic Prahova, o clădire monument istoric, care a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea. Pe vremuri era reședința funcționarului care se ocupa cu strângerea taxelor pe sare, de la curtea domnească. Casa a fost restaurată recent, iar muzeul a fost redeschis în anul 2003. În interiorul său sunt expuse documentele care atestă istoria preluării salinei de la Slănic, unelte și utilaje vechi folosite la extragerea sării, cristale de sare, floră și faună din zonă. Casa Cămărășiei este declarată monument istoric.
Trasee turistice
Dealurile din jurul Stațiunii Slănic Prahova abia așteaptă să fie traversate de excursioniști. Plimbările pe lângă izvoarele cu ape sulfatate, cloro-sodice și calcice vă vor îndruma către Fântâna Rece-Sub Cetate, Fântân lui Dușman sau Fântâna Gogon.
De asemenea, în zonă există și câteva trasee marcate prin Munții Grohotiș. Iată ce trasee și circuite puteți urma:
1. Slănic – Vârful Gorganul Mic – Vârful Mare Bechet – Vârful Poiana Lungă – Șaua Cordun – Valea Crasnei – Schiulești – Slănic
2. Slănic – Ștefești – Valea Vărbilăului – Pârâul Bradului – Șaua Cordun – Vârful Trifoiu – Valea Crasnei – Schiulești – Slănic
3. Slănic – Vârful Radila Mare – Vârful Ulița – Vârful Grohotiș – Vârful Bobu Mare – Vârful Bobu Mic – Stâna din Babeș – Cheia
Toate traseele pot fi făcute în 3 – 5 ore, în funcție de condiția fizică pe care o aveți.
Cum ajungi la Slănic
Stațiunea Slănic Prahova este foarte aproape de Ploiești (la doar 45 km distanță) și de București (aproximativ 100 km). Cu mașina, ruta pe care trebuie să o urmezi este București – Ploiești – Slănic. Mergi de DN1 până la Ploiești, i apoi ai două variante: pe Valea Teleajenului, traversând dealul Bughea, sau pe Valea Vărbilăului din localitatea Plopeni.