În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un personaj legendar deosebit de important pentru folclorul românesc – Baba Dochia.
De numele babei Dochia se leagă numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători populare importante.
Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține de frica înghețului, pentru a fi apărați de furtuni și ca frigul de primăvară să nu facă pagubă în câmpuri.
În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către Noul An într-o competiție dificilă și aspră.
Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea Dochiei, se instalează vremea frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Cine a fost Baba Dochia, legenda Babei Dochia
Ziua de Baba Dochia aduce în prim plan o serie de legende mai mult sau mai puțin cunoscute. Fiecare dintre ele o înfățișează pe Baba Dochia în ipostaze variate și diferite, în funcție de originea legendei și de sursa acesteia.
Cea mai populară legendă ne dezvăluie că bătrâna Dochia avea o fată vitregă pe care nu prea o avea la suflet. Ca să o pedepsească a trimis-o la râu, în timpul iernii, să spele lâna cea neagră până când va deveni albă. Fata a început însă să plângă cu lacrimi amare, deoarece cu cât spăla lâna mai tare, cu atât devenea mai neagră. Atunci, Dumnezeu și Sfântul Petru i-au sărit fetei în ajutor și i-au albit lâna. Aceștia i-au oferit și un buchețel de floricele albe pentru a le dărui mamei sale. Fata s-a întors acasă de la râu, iar bătrânei Dochia, văzând florile din mâna fetei, i s-a aprins în suflet dorul de munte și de verdeață. Astfel, s-a îmbrăcat cu nouă cojoace, și-a luat oile și a urcat pe munte. Pe parcursul călătoriei vremea s-a încălzit, iar Dochia și-a scos, rând pe rând, cele nouă cojoace, până când nu a mai rămas cu niciunul. Când a ajuns în vârf, a început să ningă și să înghețe. Atunci, Dochiei i s-au arătat Dumnezeu și Sfântul Petru, care i-au spus: “Vezi cât de rău este să stai în frig și umezeală, tu, cea care ți-ai obligat fiica să spele iarna lâna la râu?”. Dochia a înghețat de frig și s-a transformat în stană de piatră împreună cu oile sale, mărturie vie a acestei legende fiind rocile din munții Ceahlău care se pot observa și astăzi.
O altă legendă, mai puțin cunoscută, ne spune că Dochia a fost o femeie simplă și harnică ce îngrijea de nouă capre. Isprăvind nutrețul, a plecat cu ele la munte, crezând că Martie e mai prost și nu îi pasă de timpul lui. Martie ca să se răzbune a împrumutat de la Făurar 9 zile și s-a pus pe ploi și pe ninsoare. Astfel, Dochia a fost surprinsă de vremea rece și capricioasă și a înghețat cu tot cu capre, transformându-se în stană de piatră.
Unii spun chiar că Dochia ar fi fost o femeie bună, care făcea mult bine. Aceasta avea frică de Dumnezeu și îi ajuta pe cei nevoiași dându-le de pomană brânză, lapte sau lână. Când au vrut să o prindă păgânii, Dochia a fugit cu oile în munte, unde l-a rugat pe Dumnezeu să o transforme în stâncă, să nu poată fi găsită niciodată.
Dochia și acuma este în munți. Nu se știe de e vie sau de o fi murit, că nimeni n-a dat peste ea. Cică se pitește de oameni.
Tradiții și obiceiuri de ziua Babei Dochia
Multe dintre obiceiurile și tradițiile asociate zilei de baba Dochia au legătură cu noul an agrar și se obișnuiește ca această zi să fie cinstită pentru a avea recolte bogate și pentru ca animalele din gospodărie să fie sănătoase și ferite de boli.
Dochia e rea de zloată, dacă nu se ține, primăvara va fi ploioasă și viscoloasă, iar semințele vor îngheța în pământ.
În unele zone ale țării există obiceiul ca femeile să fiarbă bostan alb și să dea de sufletul Dochiei. Doar așa mai pot lucra câte ceva. În alte zone, din contră, oamenii au cât mai multe activități începute, fiindcă Dochia era o femeie aprigă și din cale-afară de harnică.
În unele sate se organizează clacă de tors, deoarece se crede că torsul este singura activitate permisă.
Un lucru este totuși permis în ziua de Dochie, torsul, căci și Dochia, când s-a dus la munte cu oile, a mers cu furca-n brâu.
În Mehedinți există obiceiul ca, în dimineața zilei de 1 Martie, să nu ieși din casă nemâncat, ca să nu fii spurcat de cuc.
Superstiții de Baba Dochia legate de vreme
Vremea capricioasă de la începutul lui Martie este pusă pe seama caracterului schimbător al babei Dochia. Dacă se încălzește treptat se spune că “Baba Dochia își leapădă cojoacele”, iar dacă ninge și viscolește atunci “Baba Dochia își scutură cojoacele”.
Ca și previziune pentru primăvara ce stă să înceapă, se spune că dacă de ziua babei Dochia e timp frumos, atunci toată primăvara și vara va fi frumoasă, iar de nu, primăvara și vara vor fi urâte și posomorâte.
Perioada 1-9 martie este cunoscută în popor sub denumirea de “Zilele Babei Dochia” sau “Zilele Babelor” și este legată de venirea primăverii și Mărţişor. În această perioadă, fiecare femeie poate să îşi aleagă o zi, adică o “babă”, iar în funcţie de vreme, va afla cum va fi anul respectiv pentru ea. Din 9 martie vin Moșii, când bărbaţii pot să îşi aleagă câte o zi.
Primele zile din luna martie sunt considerate schimbătoare, unele fiind prea călduroase, iar altele friguroase. Etnografii spun că tradiţia “babelor” a apărut din mitul Babei Dochia, unul cel mai vechi din cultura românească. Baba Dochia şi-ar fi luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 martie.
În vechiul calendar roman, anul începea pe 1 martie, iar Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară. Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se consideră granița dintre iarnă şi primăvară, potrivit crestinortodox.ro.
Între 1 şi 9 martie, Dochia îşi împlineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a „muri spre renaştere”. Aspectul instabil al vremii din această perioadă ar fi cauzat de caracterul capricios al Babei Dochia.
Cum se alege „baba”?
Tradiţia spune că în perioada 1-9 martie, fiecare fiecare are o “babă”. Data acesteia se calculează în funcţie de ziua naşterii. De exemplu, dacă eşti născut în ziua de 18, baba ta va fi 1+8=9, adică 9 martie.
„Baba” se poate alege și la întâmplare: înainte de perioada 1-9 martie, decizi ce zi din această perioadă îţi va arăta cum îţi va merge tot anul.
Se spune că dacă afară este frig şi întunecat, vei avea un an mai prost, dar dacă în ziua aleasă va fi cald şi soare, vei avea un an minunat. Fetele își leagă norocul în dragoste de ziua pe care și-o aleg și de aspectul acesteia, mai caldă și însorită, mai friguroasă și întunecată.