Munţii Apuseni – locul ideal pentru vacanţe

Jurnaliștii americani de la CNN au inclus Munții Apuseni în lista celor 17 destinații turistice care definesc cel mai bine Europa. Cum s-ar spune destinații de top.

Munții Apuseni, parte din Carpații Occidentali din Transilvania, sunt locul ideal pentru vacanțele de vară, punctele forte fiind ”temperaturile răcoroase și traseele neaglomerate, cu pajiști antice, păduri virgine și piscuri calcaroase”, scriu americanii de la CNN.

Cu numeroase peșteri, cascade, chei și rezervații naturale, cu așezări izolate, fermecătoare, cu peisaje fantastice, oameni inimoși (dacă ai răbdare să-i cunoști puțin), meșteșuguri ancestrale și tradiții frumoase, zona Munților Apuseni este destinația iubitorilor de natură, drumeții, fotografie, de mâncare tradițională românească, de produse alimentare curate și sănătoase, ca la mama lor.

Întinși pe o suprafață considerabilă, Apusenii – parte din Carpații Occidentali – sunt plini cu locuri numai bune de explorat. De aceea dorim să vă facem câteva sugestii, idei și tot ce poate fi interesant pentru călători dornici de noi aventuri în Apuseni.

Apusenii nu sunt munții aceia amețitori cu vârfuri semețe la mii de metri altitudine, dar acest lucru nu-i face mai puțin spectaculoși. Ceea ce pot spune este că prima călătorie în Apuseni poate fi o aventură memorabilă pentru oricine și probabil de la ea până la următoarea cu greu va putea cineva să lasă să treacă prea mult timp.

Până a trece la ce este de văzut în Munții Apuseni să aflăm căteva lucruri despre aceștia.

Parte a Carpaților Occidentali, Munții Apuseni sunt un complex muntos, masiv, bine încadrat de depresiuni mari (la vest Depresiunea Panonică, cu depresiuni golf ce pătrund adânc în spațiul muntos, la est Depresiunea Transilvaniei, la nord aria depresionară a Someșului), constituit din nuclee de șisturi cristaline și granite (Munții Drocea, Munții Gilăului) peste care stau depozite sedimentare paleozoice și mezozoice (Munții Codrului) străbătute de roci eruptive (banatite și dacite), puternic cutat, șariat și faliat. Complexitatea tectonică, structurală, litologică si mineralogică reprezintă un caracter distinctiv al Munților Apuseni.

Alcătuire

Munții Apuseni sunt alcătuiți dintr-un masiv central principal înalt, cu altitudini de peste 1.800 m (vârfurile Curcubăta Mare 1.848 m și Vlădeasa 1.836 m), în jurul căruia se află o serie de masive bine individualizate, care formează prispa mai joasă, cu altitudini de cele mai multe ori sub 1.000 m. Masivul central păstrează bine resturile platformelor de eroziune Cârligata (1.600 – 1.800 m) și Mărișel (1.000 – 1.300 m), pe care apar măguri înalte (Vlădeasa) și una dintre cele mai interesante regiuni cu relief carstic din țara noastră (Padeș, Cetățile Ponorului). Prispa care înconjoară masivul central este alcătuită din culmi joase cu aspect de muncei, despărțite de depresiunile-golf ale Câmpiei Tisei.

În nordul masivului central se află culmile Munților Meseșului (vârful Măgura Priei, 996 m) și Muntele Șes (vârful Măgura Mare, 915 m), alcătuite din șisturi cristaline, despărțite de Depresiunea Șimleului.

În vestul masivului sunt situați Munții Pădurea Craiului (vârful Oarza, 970 m), alcătuiți din calcare și fliș cretacic și munceii Codrului (Vârful Pleșu, 1.112 m), alcătuiți dintr-o culme largă sculptată în roci permacarbonifere și mezozoice (calcare), despărțiți prin Depresiunea Beiușului.

În sudul masivului central se găsesc Munții Zarandului, alcătuiți dintr-o culme principală sculptată în șisturi cristaline, flișcretacic, piroclastite andezitice, etc., peste care se ridică măguri înalte, iar în estul lor se află Munții Metaliferi, cu aspect de muncei, alcătuiți din roci vulcanice și calcare.

În estul masivului central se întind masivul muntos Gilău-Muntele Mare şi Munții Trascăului (vârful Seciului, 1.281 m), alcătuiți din șisturi cristaline și granite, cu altitudini cuprinse intre 1.000 și 1.600 m.

Zăcăminte

Munții Apuseni sunt bogați în zăcăminte de minereuri auro-argintifere, sulfuri complexe, bauxită, etc. Exploatarea zăcămintelor de aur este practicată din timpul dacilor. În perioada romană ea a cunoscut o mare dezvoltare.

Clima

Clima este in general umedă si rece pe culmile înalte, caracteristică climei de munte mijlociu. Pe pantele sud-vestice ale Apusenilor apar frecvent vânturi cu caracter de foehn.

Hidrografia

Rețeaua hidrografică are o densitate ridicată, iar debitul este bogat și susținut. În consecință, Munții Apuseni dispun de importante rezerve hidro-energetice. În sectoarele calcaroase apar izbucuri și izvoare intermitente. Râurile cele mai importante sunt Crișurile, Arieșul, Someșul Mic, și toate izvorăsc din masivul central.

Vegetația

Caracteristică în peisajul geografic este alternanța pădurilor de molidișuri și de rășinoase în amestec, care trec spre poale în făgete, cu pășuni naturale și fânețe.

Speologie

Munții Apuseni au numeroase peșteri de un interes turistic deosebit: Scărișoara, Urșilor, Focul Viu, Meziad, etc.

Așezările umane

Munții Apuseni au cel mai ridicat plafon al așezărilor omenești din Carpații Românești. Caracterul lor esențial sunt masivele muntoase joase, încadrate de depresiuni largi, care permit o bună cultivație și o circulație lesnicioasă. Trecerea de pe un versant pe un versant pe altul se face cu relativă ușurință.

Ticsită cu numeroase frumuseți naturale, de la peșteri și cascade la rezervații naturale, cu sate răspândite prin munți și văi, cu peisaje încântătoare, cu oameni care m-au surprins cu gesturile lor de bunătate, zona munților Apuseni este sălbatică și primitoare. O destinație minunată pentru cei care iubesc natura, drumețiile și fotografiatul. Din toate frumusețile întâlnite și descoperite, am făcut o listă cu șapte locuri pitorești, de explorat în Apuseni.

Și acum să aflăm câteva amănunte despre 7 locuri de poveste cum numai în Munții Apuseni putem găsi:

1. Cheile Rîmețului 

Este o superbă zonă din munții Trascău, declarată rezervație naturală complexă. Pot fi parcurse doar de drumeți, de regulă în timpul verii, traversând cursul apei. La intrarea în chei, urmează o porțiune amenajată cu cabluri de oțel pe care se poate ajunge vara până la portal și „La Cuptor”, zonele cele mai interesante. Mai departe, traseul se poate face pe firul apei, prin traversarea pe cabluri suspendate. Trebuie avut în vedere că, în anumite porțiuni, apa poate avea și doi metri adâncime, prin urmare continuarea traseului e recomandată celor echipați corespunzător.

Pentru traversarea cheilor, se poate merge și pe traseul „Brâna Caprei” (eu nu am fost) care se desprinde la un moment dat înainte de portal și urcă aproape o sută de metri deasupra apei de unde se deschid panorame asupra cheilor. Aceste traseu presupune și cățărare și este recomandat doar celor experimentați.

La ieșirea din chei se ajunge în satul Cheia de unde se poate continua fie spre Huda lui Papară și Sălciua (marcaj cruce albastră), fie spre Întregalde (marcaj triunghi albastru).

Cheile Rîmețului au un loc aparte în sufletul meu, le cunosc din copilărie, însă motivul pentru care îmi place atât de mult acest loc e legat de faptul că a fost extrem de puțin modificat de om și accesul este doar pe jos, pentru drumeție. Este o zonă rămasă neatinsă de la începuturi, o sălbăticie ca o vrajă.

 Unde se află: În Munții Trascău, pe cursul Văii Geoagiului. Administrativ aparține de satul Cheia, comuna Râmeț.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Pe DJ750C, spre Valea Mănăstirii – Mănăstirea Râmeț.
• Cu mijloc de transport în comun: Din Alba Iulia circulă zilnic mașini spre Valea Mănăstirii și retur.
• Distanțe: din Alba Iulia – 35 kilometri ; din Cluj-Napoca, prin Turda : 98 kilometri.

 Unde stai: Se poate sta la mănăstirea Râmeț sau în zonă se poate campa, deși nu sunt locuri amenajate.
Trivia:

• Altitudinea minimă: 530 metri. Altitudinea maximă: 1189 metri.
• Suprafața pe care se întind Cheile Rîmețului este de 150 de hectare.
• Înălțimea portalului din calcar este de 8 metri.
• Durata traversării cheilor de la un capăt la altul (doi kilometri) : în jur de 2 ore.
• După zăpadă și un ger de cel puțin o săptămână, peisajul în chei poate fi ca un basm. Se poate merge atunci prin chei pe gheață, însă un astfel de traseu pe timp de iarnă ar trebui făcut doar de cei obișnuiți și experimentați sau alături de ei.

• Ghețarul de la Scărișoara 

Exploratorul și speologul Emil Racoviță a fost fascinat de lumea munților Apuseni, una din peșterile lui preferate pentru explorare a fost Ghețarul de la Scărișoara. Peștera se află la altitudinea de 1165 de metri și are o lungime de 720 de metri.

Accesul în ghețar este spectaculos, printr-un aven adânc de 48 de metri și larg de 60 de metri, iar la baza acestuia se intră în peșteră. După cercetări, s-a stabilit că stratul de gheață cu cea mai mare vechime are 4000 de ani.

Aici, în lumea adâncurilor, formele de gheață sunt fascinante și poți să stai minute în șir și să te uiți vrăjit de frumusețea lor.

În Parcul Natural Apuseni sunt câteva mii de peșteri, de diferite dimensiuni, însă puține sunt amenajate pentru a putea fi vizitate de oricine – unele sunt destinate exclusiv cercetătorilor, speologilor.

 Unde se află: În munții Apuseni – Parcul Natural Apuseni -, localitatea Ghețari, Alba, Transilvania.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Din Gârda de Sus, sunt două variante: cea mai lungă variantă, în jur de 24 de kilometri, este pe Valea Ordâncușei; cea mai scurtă și mai nouă (în sensul că drumul a fost refăcut), pe Valea Gârda Seacă.
• Trasee: Cel pe care am mers eu, traseu marcat cu triunghi roșu, pornește din Gârda Seacă, traversează o pădure și iese în apropiere de intrarea în Ghețar. Un alt traseu este marcat cu cruce roșie, pornește din Gârda de Sus și străbate cătunul Mununa.

Trivia:

• Coborârea în gheţar se face pe scări metalice – pe care se poate aluneca excelent –, iar pe anumite porţiuni sunt şi câteva scări şubrede din lemn. Atenție pe unde și cum pășești.
• Accesul este pe bază de bilet. Programul diferă în funcție de anotimp. Oricum, dacă ajungi în general între orele 10:00 şi 17:00, vei putea să vizitezi gheţarul care este deschis aproape zilnic (uneori chiar și în zilele de Crăciun și Paște).
• Numele de la Scărișoara are legătură cu localitatea Scărișoara din apropiere, de care așezarea Ghețari, unde se află Ghețarul, a aparținut. În prezent, aparține de comuna Gârda de Sus.

• Peștera Poarta lui Ionele 

Cu un portal uriaș, de 15 metri înălțime, amenajată nu de mulți ani – și în interior, dar și accesul până la intrare –, la nici trei kilometri de Gârda de Sus, pe un drum asfaltat, Peștera Poarta lui Ionele are toate facilitățile pentru a deveni una din cele mai vizitate din zona Apusenilor.

Deși nu este o peșteră mare – are o lungime de 324 de metri, însă zona de vizitare este de doar 131 de metri –, impresionează cu o galerie de peste 30 de metri. Porțiunea cu acces interzis este destinată protejării coloniilor de lilieci ce trăiesc aici.

Dacă mergi cu mașina, o poți vizita în drum spre sau la întoarcere de la Ghețarul de la Scărișoara. Cu toate că nu este atât de renumită ca și ghețarul, nu îi dezamăgește pe cei curioși să descopere și alte locuri mai puțin bătute din Apuseni.

 Unde se află: Peștera Poarta lui Ionele se află în Parcul Natural Apuseni – Cheile Ordâncușii, Gârda de Sus, Alba, Transilvania.

 Cum se ajunge: Din Gârda de Sus, pe drumul cel lung ce duce şi spre Gheţarul de la Scărişoara. Din Gârda de Sus sunt 2,5 kilometri, pe care eu i-am parcurs pe jos în aproximativ 20 de minute.

 Intrare: Intrarea este pe bază de bilet și însoțit de ghidul local. În mai ― iulie, se poate vizita între orele 9am – 5pm, iar în restul anului între 9am ― 6pm.
⤳ Idee:

⧈ La un kilometru de această peșteră, sunt Cheile Ordâncușei, ce se întind pe o lungime de 4 kilometri. Pe aici trece și unul din traseele ce duce spre Ghețarul de la Scărișoara.

• Cheile Turzii

Prins între pereții canionului ce ating pe alocuri 200 de metri înălțime, drumețul are parte de imagini spectaculoase, de la turnuri de piatră, grote, creste, arcade. Cheile pot fi parcurse de-a lungul văii Hășdate, ce nu durează mai mult de o oră – acest traseu l-am făcut și eu. Este accesibil pentru oricine și nu e nevoie de echipament special pentru munte (doar încălțăminte comodă și îmbrăcăminte adecvată).

Cheile Turzii pot fi explorate și de pe versanți de unde se oferă panorame ale cheilor și zonei. De asemenea, sunt numeroase locuri de escaladă și, în apropiere, se fac și zboruri cu parapanta deasupra cheilor.

 Unde se află: Munții Trascău, de-a lungul văii Hășdate.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Pe DN75 și DJ103G, din Turda sau Alba Iulia.
• Distanțe: din Turda – 12 kilometri ; din Cluj-Napoca: 34 kilometri; din Alba Iulia – 72 kilometri.

Trivia:

• Din Cheile Turzii se poate ajunge pe un traseu de aproximativ două ore și în Cheile Turenilor (nu am fost, e pe lista mea cu locuri din Apuseni de explorat).
• Lungimea Cheilor Turzii este de 1,3 kilometri.
• Este o arie protejată și o rezervația naturală de tip mixt – geomorfologic, faunistic, forestier și floristic –, încadrată de Uniunea internațională pentru conservarea naturii (IUCN este o organizație internațională dedicată conservării resurselor naturale – Detalii poți găsi pe site-ul oficial IUCN.) în categoria a IV-a.
• Cheile Turzii se află pe o suprafață de 324 de hectare și au fost formate de râul Hășdate care și-a făcut drum printre roci.
• Aria protejată include o bogată floră și faună.
• Sunt numeroase peșteri, cele mai multe de dimensiuni mici, au doar câțiva metri.
• Pereții verticali ai stâncilor atrag numeroși pasionați de alpinism și escaladă.
• Cel mai apropiat oraș este Turda.

• Groapa Ruginoasă 

A fost una din surprizele din Apuseni, după ce mult timp am ocolit-o. Traseul prin pădure nu mi-a dat niciun indiciu de ce aș putea găsi la capăt. Când am fost eu, traseul a fost un pic solicitant – între timp, am aflat că a fost refăcut, s-au montat în anumite porțiuni balustrade de lemn și în locurile dificile au fost făcute trepte de lemn și din piatră.

După o jumătate bună de oră, am ieșit din pădure și am pășit pe un platou larg, luminos, înconjurat de pădurea de brazi, iar în față aveam cerul și impresia că gata, am ajuns la capătul pământului. Am mers spre acel capăt și dintr-o dată am avut parte de un spectacol senzațional dat de o ravenă imensă, cărămizie-violacee, formată în trupul muntelui. O reprezentație fastuoasă de care numai natura în Apuseni a fost capabilă.

 Unde se află: În incinta Parcului Natural Apuseni. Din șoseaua dintre Arieșeni și Ștei, se intră pe traseul marcat cu bandă galbenă.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Din Arieşeni, în direcţia Ştei – Oradea, se urcă spre Pasul Vârtop. Aici, pe partea stângă este pârtia de schi, se merge mai departe aproximativ 1,5 kilometri. Dacă eşti cu maşina, în apropiere de locul unde este amplasat semnul spre Groapa Ruginoasă există un spațiu de parcare pe partea stângă, imediat după curbă.
• Cu mijloc de transport în comun: Din direcția Alba Iulia, este un autobuz ce circulă dimineața spre Oradea, cu stații în localitățile prin care trece; eu l-am luat din Albac până în Arieșeni. Cel mai bine este să te informezi la Autogara din Alba Iulia. Poți să-i spui șoferului că mergi la Groapa Ruginoasă și va opri în apropiere unde începe traseul.
• Distanțe: din Vârtop până unde începe traseul – 1,3 kilometri.

Trivia:
• Groapa Ruginoasă are o adâncime de aproximativ 100 de metri și un diametru de 600 de metri.
• Eroziunea în munte continuă și azi, iar cum a evoluat se poate vedea din hărțile vechi.
• Este o arie naturală protejată, în incinta Parcului Natural Apuseni.
• Se află la altitudinea de 1373 metri.

Idee:

De la Groapa Ruginoasă, poți să te întorci în Arieșeni ca să mergi să vezi un atelier unde se lucrează manual tot felul de obiecte din lemn, inclusiv tulnice, şi să asculţi o tulnicăreasă. Eu asta am făcut. Îi găseşti în cătunul Pătrăhăiţeşti, la aproape 5 kilometri din Arieşeni. Se poate merge şi cu maşina şi alte motoare, dar după cum ştii, de câte ori este posibil, iar aici este cât se poate de posibil, eu recomand mersul pe jos sau cu bicicleta.

• Izbucul Tăuz 

La Izbucul Tăuz văd lumina zilei apele ce au străbătut adâncurile peșterilor Coiba Mică și Coiba Mare. În subteranul izbucului, se află o peșteră acoperită de ape, dificil de explorat. Adâncimea până la care au reușit să se scufunde cei mai buni speologi a fost de 85 de metri.

Este într-un decor superb acest loc, iar apele verzi, intense, vrăjesc. Traseul străbate o pădure – toamna e anotimpul perfect pentru această aventură – și după zece minute de mers se vede izbucul înconjurat în trei părți de stânci. Cine a văzut seria aventurilor lui Bear Grylls în Transilvania, își amintește probabil că, la finalul peripețiilor, de pe una din stâncile din jur s-a aruncat în apă. Evident, nu îți recomand să faci asta, mai bine stai la suprafață, fotografiezi și te bucuri de acel loc magic.

 Unde se află: În Parcul Natural Apuseni.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Din Gârda de Sus spre Gârda Seacă și mai departe în direcția cătunului Casa de Piatră.
• Izbucul Tăuz este pe partea stângă, cum mergi spre Casa de Piatră din Gârda; este un indicator micuţ, trebuie atenţie pentru a-l observa; se coboară pe o potecă, prin pădure, drum care nu durează mai mult de 10 minute.
• Distanțe: din Gârda de Sus – 14 kilometri.

 Ce să vezi: Cătunul Casa de Piatră – în apropiere de această așezare de moți se află Coiba Mare, Coiba Mică, Ghețarul de la Vârtop.

• Lacul Tarnița 

Am pornit într-o iarnă cu mai mulți clujeni pe un traseu în munții Gilăului de la Lacul-Barajul Tarnița. Din ceea ce mi-au spus unii (și am citit ulterior), acest lac este considerat printre cele mai atrăgătoare din județul Cluj, fiind una din destinațiile preferate de orășeni.

Este un lac de acumulare ce se întinde pe o suprafață de 215 de hectare, pe o lungime de 8 kilometri și cu o adâncime maximă ce ajunge la 70 de metri. Barajul de la lac, cu o înălțime de 97 de metri, a fost construit în perioada comunistă pentru producerea energiei electrice.

Tarnița e un loc preferat de mulți clujeni – de aceea, în special vara și în weekend-uri poate să fie aglomerat. Ca activități individuale, se practică pescuitul, se fac plimbări cu barca pe lac și alte sporturi pe apă, cum ar fi schi nautic.

» Numele lacului – Tarnița – înseamnă coamă de munte în formă de șa.

Pe traseul pe care l-am făcut în munții Gilăului, ne-am abătut puțin și ghidul ne-a dus într-un punct de belvedere unde am avut o superbă priveliște cu lacul. Privit de departe, lacul Tarnița era și mai încântător.

 Unde se află: În județul Cluj, Transilvania.

 Cum se ajunge:

• Cu mașina: Din Cluj-Napoca spre Gilău, pe DN1, din Gilău pe DJ107P.
• Distanțe: din Cluj-Napoca – 32 kilometri.Munții Apuseni adună la un loc multe locuri frumoase. Legate de istorie, de tradiție, de frumusețea nealterată a vieții moților. Dar despre toate acestea într-un alt articol.