Muzeul Tehnicii Populare este unul dintre cele mai mari muzee în aer liber din România. Situat imediat la sud de Sibiu, muzeul conține creații ale civilizației populare tradiționale, pre-industriale românești. Casele, atelierele și complexele de clădiri sunt presărate în jurul unui lac, printre copacii Dumbrăvii Sibiului. Muzeul se întinde pe 96 de hectare, este străbătut de 10 kilometri de alei de-a lungul cărora se găsesc peste 300 de clădiri. Inventarul pieselor cuprinse în muzeu se ridică la 16.000 (multe expuse în interiorul clădirilor).
Muzeul Tehnicii Populare a fost înființat în anul 1963, de către o echipă condusă de Cornel Irimie. Ideea unui muzeu etnografic este însă mai veche, acest muzeu fiind o resuscitare a Muzeului Etnografic-Istoric al Românilor din Transilvania (fondat în 1905 și închis în 1950).
Primul monument adus în 1963 în Dumbrava Sibiului a fost o moară hidraulică cu aducțiune inferioară. Aceasta moară se regăsește în sigla muzeului. Colecția a fost dezvoltată în anii următori.
Muzeul a fost deschis publicului în 1967.
În 1971 s-a decis și s-a început adăugarea de case țărănești alături de atelierele meșteșugărești.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
În 1989 se adaugă sectorul monumentelor de utilitate publică și socială (biserică, școală, cârciumă, popicărie).
În 1990 muzeul își modifică titulatura în Muzeul Civilizației Populare Tradiționale.
In muzeu se găsesc ateliere meșteșugărești, locuințe tradiționale, instalații pre-industriale, lucrări de artă populară.
Muzeul tehnicii Populare se găsește in pădurea „Dumbrava Sibiului” din partea de sud a orașului Sibiu, pe șoseaua de legătură între Sibiu și Rășinari, la 3 km de oraș. Se poate ajunge cu mașina, autobuzul și tramvaiul.
Într-un peisaj de vis din DUMBRAVA SIBIULUI care l-a făcut pe reputatul muzeolog olandez Bernet Kempers, încă din anul 1966, să numească muzeul sibian „cel mai frumos muzeu în aer liber din Europa” cu păduri răcoroase și poieni însorite, străbătute de un râuleț ce mișcă roțile morilor de apă, având în mijloc un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene și construcțiile pescarilor din Delta Dunării și pe care sunt expuse mori și poduri plutitoare (la care se ajunge cu lotcile pescărești ancorate la debarcader), se află cel mai mare – ca teritoriu, mai bogat – ca patrimoniu și mai original – în concepția tematică, muzeu în aer liber din România și printre cele mai reprezentative instituții de acest gen din Europa. Într-un spațiu grandios, de 96 ha, străbătut de 10 km de alei, cu numeroase locuri de popas, sunt prezentate, în cadrul a două expoziții permanente, distincte, perfect delimitate spațial și tematic, lumea de ieri a satului românesc (muzeul etnografic în aer liber, ce ocupă 42 ha) și reflexul acesteia în conștiința artistică contemporană (expoziția de sculptură modernă în lemn, cu opere realizate de reputați artiști români și străini, inspirate din universul satului tradițional, căreia îi sunt destinate 3 ha).
Prin mulțimea serviciilor culturale oferite publicului: prezentări de filme și diasonuri (în sala de proiecție a pavilionului de la intrarea principală), expoziții tematice temporare (în pavilionul expozițional), spectacole folclorice (pe scena situată pe lac, cu amfiteatrul în aer liber), dintre care se disting Festivalul Național al Tradițiilor Populare, Zilele Academiei Artelor Tradiționale, Festivalul Internațional al Filmului Antropologic (bienal), Festivalul Internațional „Cântecele Munților” (anual), Olimpiada Națională „Meșteșuguri Artistice Tradiționale”, Târgul Creatorilor Populari din România (15 august) și Târgul Internațional al Meșteșugarilor – ca și prin manifestările publice, colocvii și simpozioane naționale și internaționale, pe cele mai diverse teme (filmologie, coregrafie, artă populară și etnografie, culturologie), prin taberele estivale ale elevilor din liceele de arte plastice și ale studenților la arte și arhitectură, prin slujbele religioase (duminicale și din zilele de sărbători calendaristice sau familiale: nunți, botezuri), oficiate la bisericile de lemn din Bezded (județul Sălaj) și Dretea (județul Cluj), Muzeul „ASTRA” a devenit o instituție vivantă deosebit de activă și atractivă în tot timpul anului, un adevărat „museum vivum”, un obiectiv turistic de valoare internațională.
Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbările cu lotcile pe lac, la cele cu trăsurile și săniile trase de cai, pe aleile muzeului, la oferta culinară tradițională la cârciumioara și hanurile din muzeu și cazarea în spațiile din incintă (53 locuri), făcând astfel din muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasă și ospitalieră ofertă turistică sibiană. Porțile sale sunt deschise, cu generozitate, în tot timpul anului, zi și noapte (pentru vizitele nocturne având un sistem de iluminat cu spoturi și efecte senzaționale), asigurându-se ghidaje de specialitate, audio ghidaje, vizită virtuală prin intermediul infokiosk-ului cu ecran senzitiv, pliante, ghiduri, CD-uri, filme etc.
Karen Fogg (șefa Delegației Permanente a Comisiei Europene în România) declara în anii trecuți referitor la Muzeul din Dumbrava Sibiului, că: „Ghidul Michelin ar scrie doar atât: merită să faci un ocol oricât de mare ca să-l vizitezi”. Ceea ce vă îndemnăm și noi pe Dumneavoastră.
Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului este cel mai frumos loc de plimbare și încărcare a bateriilor pentru cei din zonă. Indiferent de anotimp și de vremea de afară. Că e iarnă, că e vară de fiecare dată descoperi peisaje neverosimil de frumoase. Totul împletit cu imaginile inconfundabile ale satului românesc.
Fiecare weekend aduce sibienilor numeroase posibilități de relaxare și distracție, însă pentru iubitorii de natură, Muzeul Civilizației Populare Tradiționale ASTRA – aceasta este denumirea oficială a muzeului – este destinația perfectă pentru un sfârșit de săptămână în mijlocul naturii, dar și al istoriei.
Aici, la tot pasul așteaptă să fie descoperite sute de obiective turistice. Practic, muzeul este o reconstrucție fidelă a satului românesc cu tot ce presupune el: gospodării, mori de vânt și de apă, biserici, restaurante, mijloace de transport sau obiecte tradiționale, dar și un lac de 6 ha, în care se oglindesc morile de vânt dobrogene. Peisaj dumnezeiesc.
Indiferent în ce perioadă a anului vizitezi muzeul, ajuns aici vei fi răsplătit cu priveliști de poveste, iar aleile care măsoară 10 km te poartă prin toate zonele țării. Aici poți afla o lecție de istorie românească, o fărâmă din istoria și arhitectura rurală, dar și lucruri neștiute despre tradițiile și obiceiurile țăranului român. Angajații muzeului, de regulă pensionari, vă stau la dispoziție pentru a vă explica despre olărit sau despre ștergarele tradiționale ca și cum v-ar explica bunicii voștri. O decizie excepțională a celor care administrează muzeul – să aibă ghizi pensionari – un lucru unic în România. Și, de ce nu, și o idee de pus în practică și pentru alții.
La Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului ai parte și de multe activități de agrement.
Printre activitățile de agrement propuse de Muzeul în aer liber, cea mai apreciată este plimbarea cu barca, de unde ai posibilitatea de a fotografia noi perspective, mai dinamice, asupra satului tradițional.
Pescuitul, în orice formă s-ar derula și pe orice fel de vreme, nu înseamnă decât relaxare, pasiune şi adrenalină. Însă chiar dacă sunteți un pescar dibaci, cantitatea de pește cu care puteți pleca acasa este limitată.
Și pentru că tot suntem la capitolul activități de agrement, să vă spun că de curând s-a creat un nou loc unde vizitatorii se pot delecta. Este vorba despre o „popicărie”, o construcție din lemn utilizată pentru jocul de popice, un sport răspândit în numeroase sate din România încă de la începutul secolului al XIX-lea. Clădirea a fost construită de meșterii din Rășinari în anul 1920, în stațiunea montană Păltiniș, la 32 km de orașul Sibiu. Popicăria se află lângă Cârciuma din Bătrâni.
Dacă ești în criză de timp și dorești să admiri muzeul dintr-o perspectivă deosebită, o poți face prin intermediul plimbărilor cu caleașca trasă de cai, care pe perioada iernii este înlocuită cu o sanie. Prețul unei plimbări nu este deloc mic. Dar frumusețea locuri vizitate cu trăsura merită orice tarif.
În perioada verii, pe scena de pe lac se desfășoară manifestări cultural-artistice, manifestări care dau viață Muzeului în Aer Liber.
Dacă ajungeţi în Dumbrava Sibiului la Muzeul Satului, vă recomand un popas într-un colț aparte al muzeului, la morile de vânt. Angajații muzeului susțin că această colecție de mori este una foarte importantă, fiind cea mai valoroasă colecție din Europa. Ea cuprinde 5 mori de mărimi diferite, aduse special din Dobrogea, zonă secetoasă unde nu au putut exista mori hidraulice.
Printre cele 5 mori de vânt se află și o moară cu pânze, un exponat deosebit de valoros, fiind ultimul și deci singurul exemplar din acest tip de moară din România care a supraviețuit până în zilele noastre. Moara a fost adusă în muzeu în anul 1966, din localitatea Curcani județul Constanța.
După o plimbare relaxantă pe aleile din muzeu, ce poate fi mai pitoresc decât un popas la umbra stejarilor seculari, la „Cârciuma din Bătrâni”, hanul tradițional din cadrul muzeului? E imposibil să-l ocolești și asta pentru că mirosul de mititei și de mâncare ca la mama acasă te îmbie de la distanță. Aici poți să te „lupți” cu un ciolan pe varză sau cu slăninuță, ceapă roșie ori cârnăciori de toate felurile care te așteaptă cuminți pe platouașele din lemn. Din meniu nu lipsesc nici sărmăluțele ca la mama acasă, dar nici vinul de calitate servit în căni de lut. Un adevărat festin culinar care îi impresionează foarte tare și pe turiștii români și străini care vizitează muzeul.
Probabil vă veți întreba de unde îi vine numele de „Cârciuma din Bătrâni”. Am aflat și noi că undeva, între Transilvania și Țara Românească, există o localitate numită Bătrâni. Hanul a fost construit în jurul anului 1850 în această localitate din județul Prahova. A fost adus în muzeu în anul 1988 și de atunci este locul ideal pentru a savura în tihnă, într-un cadru rustic, bucatele tradiționale românești.
Muzeul are o sumedenie de biserici frumoase și case țărănești din toate colțișoarele României care trebuie văzute. Pe viu. Motiv pentru care, fiindcă vine și primăvara, vă îndemnăm cu tot dragul să mergeți la Sibiu. Și să nu ocoliți Muzeul Satului.Acest articol a folosit informații de pe Wikipedia despre Muzeul Satului din Sibiu.