Valea Lotrului este o mică parte din Elveția sau Austria, atât de frumos a desenat natura cu al său penel la poalele Munților Parâng. Râul Lotru pare că nu își îndrumă apele spre nicăieri, dar este doar o iluzie, pentru că îunduirea sa își face loc printre păduri spre Olt. Un adevărat spectacol și o minunată zonă turistică a României ce neapărat trebuie să o vedeți. Valea Lotrului este o zonă surprinzătoare și foarte frumoasă și foarte liniștită. Un fel de Tirol românesc, pe malul Lacului Vidra, un loc in care merită să rămâneți câteva zile.
Valea Lotrului începe în dreptul orășelului Brezoi, la confluența dintre Lotru și Olt. Ca să ajungi aici, trebuie să parcurgi superba Vale a Oltului pe șoseaua E 81, fie că vii dinspre Sibiu sau dinspre Râmnicu Vâlcea. Urmăm apoi indicatorul spre Voineasa, pe șoseaua 7A, lăsând în spate releul de televiziune care se înalță semet pe Muntele Cozia.
Povestea Lotrului.
Izvorând din Lacul Gâlcescu (Masivul Parâng), Lotrul separâ Munții Latoriței de cei ai Lotrului. Râul a fost „strunit”, prin numeroasele lacuri de acumulare care au făcut din zonă cea mai mare amenajare hidrografică din țară. Lacul Vidra, situat la o altitudine de 1.289 m, este rezervorul principal al sistemului hidro-energetic Lotru, colectând, prin tuneluri subterane de peste 150 km, apele afluenților Lotrului și ale lacurilor de acumulare Petrimanu și Galbenu, de pe raul Latorița.
Întâlnirea dintre râuri
Localitățile de aici păstrează numele unor astfel de viteji: Voineasa („fieful” haiducului Voinea), Valea lui Stan sau Petrimanu etc. Versanții abrupți, văgăunile neumblate ale munților și pădurile întunecoase erau ascunzișuri perfecte pentru răzvrătiții vremurilor de demult.
Obișnuit cu măreția Oltului, pe care tocmai l-ai părăsit, Lotrul poate părea la început un râu oarecare. Dar nu te lasă înșelat, căci frumusețea locurilor nu se dezvăluie dintr-o dată. Râul se arată cu zgârcenie. Îl ghicești cumva susurând printre pietrele din stânga șoselei și pe sub pitoreștile poduri de lemn suspendate pe cabluri metalice. Nu părăsi totuși localitatea Brezoi, înainte de a fi încercat câteva trasee montane ce pornesc de aici. Unul duce până în Stațiunea Băile Olănești. La capătul altor două, poți să atingi Vârfurile Vâltureasa și Foarfeca.
În satul Valea lui Stan (la 3 km de Brezoi), localnicii confecționează interesante coșuri din scoarță de copac, care se vând fie la târgul de duminică din Brezoi, fie în piețele din Râmnicu Vâlcea.
În dreptul satului Mălaia, o primă surpriză: barajul Brădișor. De aici, Valea Lotrului devine un spectacol. Șoseaua este lipită de versantul estic al văii, în timp ce capătul lacului abia se zărește. Peisajul iti taie rasuflarea. Lacul pare un petec de apa aflat pe fundul unei caldari imense. Versanții împăduriți se aruncă în lac, iar pe vreme frumoasă, în zare se văd crestele înzăpezite ale Masivului Șureanu. Merită să te abați un pic spre Ciungetu, o localitate ce se desprinde, pe dreapta, din drumul principal. Aici se află hidrocentrala Lotru-Ciunget și, tot de aici, începe drumul asfaltat spre Lacul Petrimanu, trecând prin minunatele Chei ale Lotriței.
Revenind pe șoseaua națională 7A, spre Voineasa, treci prin pitorescul sat Valea Măceșului, cu case risipite printre vii și livezi. De aici începe un vechi drum strategic, construit de armata germană în 1916. Acesta străbate, în lung, Munții Latoriței și se unește cu șoseaua națională 67C Novaci-Obârșia Lotrului-Sebeș.
În inima muntelui
După încă 13 km, ajungi la Voineasa. Situată la o altitudine de 600-800 m, localitatea a devenit stațiune – cea mai importantă de pe Valea Lotrului – după terminarea lucrărilor la hidrocentrala Lotru. Dar localitatea e mult mai veche, fiind atestata pentru prima dată într-un hrisov al lui Neagoe Basarab, de la 1520. Ca să ajungi în stațiunea propriu-zisă, trebuie să părăsești șoseaua și să urci pe serpentine strânse pe drumul străjuit de viluțe și hoteluri cochete. Voineasa e renumită și pentru baza sa de tratament pentru diverse afecțiuni ale sistemului nervos. Dacă numeroasele drumeții spre vârfurile din apropiere nu sunt pe gustul tău, poți încerca pescuitul de păstrăvi în râurile Lotru, Latorțta, Voineșița sau în lacurile din împrejurimi: Brădișor, Petrimanu, Vidra.
Spre izvoarele Lotrului
Din Voineasa, șoseaua urcă spre Lacul Vidra și stațiunea cu același nume. Urcușul începe brusc și te ia prin surprindere. Lotrul se pierde undeva în munți, în timp ce șoseaua urcă de-a lungul râului, apoi coboară înspre lac. Stațiunea se află pe locul vechii colonii Puru, a celor care au construit barajul. Deși la Vidra se ajunge destul de greu, efortul merită. Cele câteva vile ale stațiunii coboară în terase spre malul lacului. Liniștea de aici cu greu poate fi egalată, iar lacul străjuit de munți sporește frumusețea și sălbăticia locului. De la Vidra, drumul ajunge la Obârșia Lotrului, un complex turistic amplasat la punctul de întâlnire dintre Munții Latoriței, Parâng și Șureanu. De aici se pleacă în numeroase trasee. Astfel, poți urma în continuare drumul spre Petroșani, să urci spre izvoarele Lotrului și vârfurile din împrejurimi ori dimpotrivă, să te întorci pentru o partidă de pescuit pe drumul care ajunge chiar lângă Lacul Vidra.