Locuri minunate din județul Neamț

Cele mai frumoase 10 locuri de vizitat din județul Neamț

Întotdeauna am fost de părere că, înainte de a vizita alte țări și alte orașe din afară, ar fi bine să ne cunoaștem țara mai bine înainte de a ne da cu părerea despre ea. Pentru că sunt în Romania multe locuri minunate, județe și orașe care chiar merită vizitate si apreciate. Ne continuăm astăzi călătoria printr-unul din cele mai frumoase județe ale țării noastre. Județul Neamț.

Cele mai frumoase locuri din judeţul Neamţ. Turiştii care vizitează judeţul Neamţ au parte de o serie de atracţii unice în România prin frumuseţea lor naturală. Această parte a ţării, încărcată de istorie, păstrează, de asemenea, obiective de patrimoniu care merită să fie văzute pentru a ne înţelege mai bine trecutul. Este fără îndoială unul dintre cele mai frumoase și mai încărcate de istorie județe ale României.

Județul Neamț se află situat în partea de nord-est a României, în regiunea istorică Moldova și are ca reședință de județ orașul Piatra Neamț. Acesta este cunoscut în special datorită Cheilor Bicazului și a Masivului Ceahlău, însă aici există și câteva rezervații naturale, dar și numeroase peșteri, cascade și chei. De asemenea, această regiune este foarte bogată în mănăstiri specifice zonei Moldovei, dar se poate mândri și cu istoria sa, aici aflându-se Cetatea medievală a Neamțului. Dacă nu ați apucat să vizitați acest județ, căutați cazare în zonă și descoperiți-l prin intermediul a 10 obiective turistice pe care nu ar trebui să le ratați.

Piatra Neamț

Orașul Piatra Neamț este reședința județului Neamț.

Piatra Neamț este un oraș atât de frumos, plin de viață, romantic, cu o istorie pe care o simți pe stradă, cu parcuri frumoase și bine îngrijite, oameni pozitivi și cu bun simț. Am descoperit un oraș ce păstrează în inimă muntele Pietricica. Am văzut un oraș luminat de culorile blânde a unei urbe moldovene și înconjurat de dealuri și peisaje care îți bucura privirea. Am admirat un oraș aglomerat de case vechi bine păstrate și conservate. Piatra Neamț este genul de oraș care merită descoperit plimbându-te prin el. Încearcă să te comporți ca un localnic și vei înțelege ritmul de viață al oamenilor, vei vedea altfel locurile, vei cunoaște o istorie și o cultură trecută prin stări și emoții. Orașele se descoperă prin oameni și povești spuse de localnici.

Atracțiile și obiectivele turistice pe care le-am vizitat erau destul de aproape unele de altele. Majoritatea sunt concentrate în centrul orașului: muzee, teatre, mănăstiri, biserici, case memoriale. Dacă vrei să bei o cafea la o terasă sau să mănânci ceva să știi că în zonă sunt foarte multe restaurante, cafenele, pizzerii, cofetării, baruri, pub-uri, ceainării. În continuare vă invit să vedem ce oferă Piatra Neamț turiștilor pasionați de istorie și cultură:

Curtea Domnească din Piatra Neamț

este un ansamblu de monumente istorice aflat în centrul orașului: Biserica domnească „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”; Turnul lui Ștefan cel Mare; Muzeul Curții Domnești; ruine zid de incintă și ruine beci, azi muzeu. Pentru mine nu sunt atât de importante obiectivele turistice, ci ritmul și atmosfera experiențelor trăite aici. Sunt importante poveștile spuse într-o lumină cu totul nouă.

Biserica Domnească „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”

a fost ridicată în perioada 1497-1498. Lăcașul reprezintă unul din cele mai reușite monumente moldovenești. Fațadele bisericii atrage privirile și impresionează prin decorația originară în ceramică policromă și acadramentele cu mici influențe ale goticului.  Cu privirea curioasă a celui care vrea să bată cu piciorul noi și noi drumuri, să vadă cât mai mult, să înțeleagă cât mai bine povestea locului, am explorat interiorul acestui important obiectiv turistic și l-am înconjurat de mai multe ori. Experiența a rămas acolo și încă e destul de puternică.

Turnul lui Ștefan cel Mare

Când aleg o destinație îmi place să descopăr acolo necunoscutul și obiectivele turistice care ies în evidență. Un astfel de obiectiv turistic este și Turnul clopotniță sau Turnul lui Ștefan cel Mare, construit în 1499. Turnul are o înălțime de 19 metri și este primul monument care atrage privirile fiecărui turist. Dacă mai ai parte și de un ghid local care să-ți spună și povestea acestuia atunci ești un turist norocos.

Aici există câteva obiective turistice importante pe care merită să le vizitați. Printre acestea se află telegondola, care străbate o parte a orașului. Aceasta pleacă din zona Gării şi ajunge pe muntele Cozla, de unde vara puteți face drumeții și puteți admira o panoramă fermecătoare a orașului, iar iarna puteți schia pe pârtia amenajată în apropiere. Aici se află și Casa Memorială Calistrat Hogaș.

Nici arhitectura nu dezamăgește. În Piatra Neamț puteți admira Sinagoga de lemn „Baal Sem Tov”, unică în Europa și Hanul Paharnicului, singura clădire din oraș ce mai amintește de piața veche a acestuia. De asemenea, în centrul istoric al orașului se poate vizita cum spuneam Complexul Medieval „Curtea Domnească”, însă merită să treceți și pe la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeul Etnografic, bisericuțele de lemn din oraș sau pe la Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, situată la 4 kilometri de oraș.

Tot în oraș este amenajată și o grădină zoologică și o bază hipică unde puteți face călărie de agrement sau vă puteți plimba cu trăsura.

Târgu Neamț și Cetatea Neamțului

Târgu Neamț este un alt oraș important din acest județ. Aici se află Cetatea Neamțului, ridicată în secolul al XIV-lea de către domnitorul Petru I Mușat, pe Culmea Pleșului (numit și Dealul Cetății). Pe acest deal află și Monumentul vânătorilor de munte, cunoscut și ca Monumentul Eroilor.

Între anii 2007–2009 cetatea a fost restaurată, aceasta devenind mult mai atractivă pentru turiști. Anual, aici se organizează Festivalul Medieval „Zilele Cetății Neamț”.

Drumul până la Cetatea Neamţ e uşor de găsit având ca reper oraşul Târgu Neamţ. În târgul lui Creangă se ajunge uşor de la Piatra Neamţ, pe DN 15 C, parcurgând circa 44 de kilometri.   

Accesul la cetate nu este permis cu maşina, turiştii trebuind sâ parcurgă la pas un drum care urcă până la baza fortificaţiei cam 500 de metri. Intrarea se face pe puntea în arc de cerc suspendată pe pilonii de piatră. Înainte să pătrunzi în fortăreaţă, primul obiectiv e „cursa de şobolani”, o capcană pentru duşmanii care atacau cetatea. Imaginea se repetă şi la fântâna din curtea interioară a Cetăţii, principalul obiectiv care te atrage odată ajuns în fortăreaţă.    

După lucrările de restaurare desfăşurate între anii 2007-2009, Cetatea a căpătat o imagine mult mai atractivă pentru turişti. Indicatoarele te îndrumă să urmezi un itinerariu care trece prin camere amenajate ca în perioada secolelor XIV-XVIII. Pe latura de est pot fi vizitate, la parter şi demisol, închisoarea, monetăria, camera de provizii şi cuhnea (bucătăria). La etaj sunt „Neagra temniţă”, paraclisul „Sf. Nicolae”, o cameră de locuit, camera pârcălabului şi camera domniţelor.   

Pe latura de sud se afla un lapidarium (la demisol şi parter) şi o terasă, la etaj, locul de belvedere pentru Ozana cea frumos curgătoare şi o privelişte a târgului de sub Cetate. Pe latura de vest pot fi vizitate sala armelor, sala de sfat şi judecată, o sală de trecere, un iatac şi o cameră de taină.    În interior atmosfera medievală e recreată cu ajutorul unor manechine şi a unor expoziţii de obiecte din vremurile în care fortăreaţa era apărată de plăieşii lui Ştefan. Pe latura de nord nu existau încăperi, aici aflându-se doar zidul de incintă, imaginea care predomină peisajul fiind steagul roşu al Moldovei, cu capul de bour, ce flutură pe coama cetăţii.

În Târgu Neamț se află și Casa Memorială a  poetei Veronica Micle, iubita poetului Mihai Eminescu și tot aici puteți vizita Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești (sat transformat într-un cartier al orașului), leagănul copilăriei scriitorului Ion Creangă.

Casa memorială Alexandru Vlahuță – Agapia

Casa memorială a scriitorului român Alexandru Vlahuță se află în localitatea Agapia, situată în apropierea orașului Târgu Neamț. Aceasta a devenit muzeu în anul 1958.

Casa din lemn în care a fost amenajat muzeul a fost construită în anul 1885, de către sora scriitorului, Elisabeta Vlahuţă, după ce, împreună cu mama sa, Elisabeta Străjescu, acestea s-au călugărit și au devenit maici la Mănăstirea Agapia.

Deși nu s-a născut aici (ci în Pleşeşti, judeţul Vaslui), casa poartă numele scriitorului deoarece Alexandru Vlahuță obișnuia să locuiască aici, în special vara, unde venea împreună cu prietenii săi.

În casa memorială se mai păstrează încă mobilierul original, tablouri cu membrii familiei, manuscrise, cărți și obiecte personale ale poetului și familie sale.

Muzeul popular Nicolae Popa – Târpeşti

Muzeul popular Nicolae Popa se află în localitatea Târpeşti. Poate că pentru mulți acest nume nu înseamnă nimic, vă spunem noi însă că acesta a fost unul dintre cei mai mari meșteri populari români. Nicolae Popa a fost un sculptor specializat în măști populare, un colecționar de artă şi de obiecte populare autentice, dar și un culegător de creații folclorice orale.

Insistăm și spunem. Nu puteți vizita județul Neamț fără a ajunge la Muzeul popular Neculai Popa din Târpeşti, comuna Petricani. Situat la circa 7 kilometri de centrul oraşului Târgu Neamţ, muzeul particular care adăposteşte creaţii populare din zonă colecţionate de meşterul popular.   

După dispariţia lui, în 2010, la 91 de ani, cei trei urmaşi ai lui Neculai Popa s-au stabilit aici ca să îngrijească de muzeu şi să le explice vizitatorilor bogăţiile adunate în colecţia de peste 3.000 de obiecte de artă populară.   În „casa mascată“ sunt expuse piese de port popular din zonă (cojoace), sau tradiţionalele măşti şi costume folosite în timpul sărbătorilor de iarnă. Sunt piese colecţionate de Neculai Popa, dar şi confecţionate de el însuşi.    

Într-o altă încăpere sunt adunate tot felul de vestigii din săpăturile făcute în localitate şi în zonă, o colecţie numismatică. Cea mai impresionantă rămâne colecţia de etnografie cu elemente utilitare, decorative şi piese de port popular specific zonei. Ca în podul bunicii, redescoperi aşezate pe poliţe tot felul de obiecte folosite în trecut: fiare de călcat cu cărbune, linguri de lemn, fuioare, chimire, straie de sărbătoare şi de lucru ale ţăranilor, etc.  

Colecţia e cu atât mai valoroasă cu cât o parte dintre obiecte s-au pierdut în urma unui incendiu în 1990. Alte aproape 2.000 de piese au fost donate de Neculai Popa Muzeului din Târgu Neamţ, la rugămintea celor care au organizat muzeul.   

Meşterul popular a început să-şi organizeze muzeul în satul său natal în 1962. În perioada 1966-1976, acesta a funcţionat în clădirea vechii şcoli a satului, după care a fost mutat în casa de la Târpeşti.

În cele 12 camere ale muzeului, deschis în 1977, veți putea admira: obiecte de arheologie, numismatică, etnografie, obiecte religioase, icoane, dar și o parte din munca creatorului popular Nicolae Popa și a soției sale: măști, costumații pentru spectacolele de iarnă sau sculpturi în lemn și piatră.

Mănăstirile din județul Neamț

În județul Neamț se găsesc unele dintre cele mai frumoase mănăstiri din zona Moldovei. Cea mai mare densitate de schituri și locașuri de cult religioase din această zonă s-au format în apropierea orașului Târgu Neamț. Printre cele mai cunoscute mănăstiri de aici sunt: Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Văratec și Mănăstirea Agapia. Pe lângă acestea, o altă mănăstire importantă din județ este Mănăstirea Petru Vodă.

Alături de Suceava și de Vâlcea, judeţul Neamţ este recunoscut pentru frumuseţea şi bogăţia mănăstirilor. În zona oraşului Târgu Neamţ este cea mai mare densitate de mănăstiri şi schituri ortodoxe din judeţ.

Mănăstirea Neamţ, situată pe raza comunei Vânători Neamţ, este cea mai veche ṣi însemnată aṣezare monahală din Moldova.   

Mănăstirile de maici Agapia şi Văratec, situate în comuna Agapia, la circa 10 kilometri de Târgu Neamţ, sunt de asemenea destinaţii consacrate de pelerinaj pentru cei care caută liniştea sărbătorilor şi frumuseţea slujbelor.   

Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară executată de Nicolae Grigorescu care a reuşit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiţia bizantină şi arta românească. A pictat aici 29 de lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase.

În satul mănăstiresc se poate vizita casa memorială a scriitorului român, Alexandru Vlahuţă.  

Mănăstirea Văratec este amplasată într-un cadru natural deosebit („Pădurea de aramă“) ṣi este cunoscută ca fiind mănăstirea cu cel mai mare număr de maici din ţară. În satul mănăstiresc se află şi mormântul poetei Veronica Micle.  

În aceeaşi zonă a judeţului sunt situate şi alte mănăstiri sau schituri căutate în aceste zile: Sihăstria, Sihla, Secu sau Horaiţa. La Sihăstria, slujbele respectă tipicul aproape ca la muntele Athos. 

Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice naturale din această zonă este Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș, care se întinde pe teritoriul județelor Neamț și Harghita. Drumul transcarpatic construit pe serpentinele sale face legătura între localitățile Gheorgheni și Bicaz, care unesc regiunile istorice Transilvania și Moldova.

Cheile Bicazului pot fi considerate unul dintre cel mai frumoase locuri ale județului Neamț și ale României.  

Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ de Harghita, prin maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Impresia puternică pe care o lasă această minune a naturii se păstrează nu doar la prima incursiune prin serpentinele drumului, pe lungimea celor 8 kilometri de-a lungul cheilor.  

Formaţiunea naturală este străbătută de drumul naţional care leagă oraşele Bicaz (Neamţ) de Gheorghieni (Harghita) şi se situează la 31 de kilometri de primul şi 25 de kilometri de al al doilea. Primul drum de acces spre Chei s-a construit în anul 1910, dinspre Gheorghieni, iar sectorul de drum spre Bicaz a fost dat în exploatare mult mai târziu, în anul 1937.  

Spectacolul naturii creşte pe măsură ce urmezi drumul, iar când ajungi între pereţii stâncoşi ce te strâng ca într-o menghină la „Gâtul Iadului”, te simţi precum o furnică. Senzaţia devine stranie când priveşti cum maşinile se înşiră pe drumul înghesuit între stânci. Deşi e miezul zilei, miezul verii, dacă mai faci doi paşi în faţă ieşi cu totul din imperiul soarelui, razele nemaireuşind să pătrundă aici. Şi atunci înţelegi de ce locul e împărţit în trei sectoare numite Poarta Iadului, Pridvorul Iadului, şi Gâtul Iadului.

Este important ca șoferii să știe acest lucru. Cheile Bicazului sunt un examen pentru orice conducător auto. Un adevărat iad pentru şoferii care trebuie să coboare pante cu înclinaţie de 9%, după cum e marcat pe indicatoare, greu e şi să găseşti loc de parcare în cele trei zone unde turiştii roiesc la standurile confecţionate din lemn.

Acest parc adăpostește numeroase peșteri, cascade, avene și peisaje sălbatice de o frumusețe rară. Cea mai cunoscută peșteră de aici este Peștera Neagră. Printre cele mai importante obiective turistice din Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș sunt: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Vârful Hășmașu Mare, Vârful Piatra Singuratică, Cheile Lapoșului, Cheile Șugăului, Cheile Bicăjelului, Peștera Munticelu, Peștera Neagră și Peștera Tunel.

Pentru pasionații de drumeții, aici au fost amenajate 18 trasee turistice montane.

Barajul și lacul Bicaz

Dacă ajungeți în județul Neamț trebuie neapărat să treceți și pe la Barajul Bicaz. Acesta este considerat a fi cel mai mare baraj artificial din țara noastră construit pe un râu interior (Râul Bistrița), iar ridicarea lui a durat 10 ani (1950–1960).

În urma construirii Barajului Bicaz a apărut și lacul artificial Bicaz, cunoscut și ca Lacul Izvorul Muntelui. Aici se varsă mai multe râuri din apropiere, iar apa acumulată este folosită pentru a produce energie în centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”.

În apropierea lacului se află și „Piatra Teiului”, un monument al naturii format dintr-o singură stâncă.

Barajul și lacul Bicaz se află la patru kilometri amonte de orașul Bicaz.

Masivul Ceahlău

Masivul Ceahlău este unul dintre cei mai frumoși și pitorești munți din grupa Carpaților Orientali, cele mai înalte puncte al masivului muntos fiind Vârful Ocolașul Mare (1907) și Vârful Toaca (1904), cel din urmă fiind și cel mai accesat de către turiști. Acesta face parte din rezervația naturală „Parcul Național Ceahlău”.

Cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, Ceahlăul este căutat de turişti indiferent de sezon. Traseele urmează locuri de o frumuseţe sălbatică şi sunt marcate de obiective naturale încărcate de legende.    

Atracṭiile muntelui Ceahlău sunt variate, de la cea mai mică floare aflată pe vârf până la marile blocuri de piatră cu forme spectaculoase. Porţile de intrare sunt din staţiunile  Izvorul Muntelui, Durău, dar şi prin Bicazul Ardelean. Acest din urmă traseu poate fi făcut cu maşina până în Poiana Stănile, de unde se poate ajunge relativ repede (circa o oră) la Cabana Dochia.  

Muntele poate fi urcat pe unul din cele 7 trasee turistice amenajate ṣi omologate:   Traseul 1 – Cabana Izvorul Muntelui  – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: banda roṣie, durata de parcurgere: 6 – 7 h  

Traseul 2 – Cabana Izvorul Muntelui – Curmătura Lutu Roşu – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă albastră, durata de parcurgere: 3h 30min  

Traseul 3 – Cabana Izvorul Muntelui – Stânca Dochiei – Jgheabul cu Hotar – Cabana Dochia, marcaj traseu: triunghi albastru, durata de parcurgere: 3h 30min- 4 h  

Traseul 4 – Staṭiunea Durău – Cabana Fântânele – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă roṣie, durata de parcurgere: 3h – 3h 30min  

Traseul 5 – Staṭiunea Durău – Poiana Vesuri – Cascada Duruitoarea – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce roṣie, durata de parcurgere: 4h 30min – 5h  

Traseul 6 – Bicazul Ardelean – Telec – Curmătura Stănile – Cabana Dochia, marcaj traseu: bandă  albastră, durata de parcurgere: 7-8h  

Traseul 7 – sat Neagra – Curmătura Văratec – Poiana Maicilor – Cabana Dochia, marcaj traseu: cruce albastră, durata de parcurgere: 6 – 7h

Dacă sunteți pasionați de drumeții montane, puteți descoperi Masivul Ceahlău prin intermediul celor 7 trasee turistice amenajate aici, toate având ca destinație Cabana Dochia.

De asemena, pe lângă vegetația bogată și aerul curat de munte, aici veți întâlni cascade, râuri, dar și numeroase specii de păsări și majoritatea speciilor de animale sălbatice din Carpați. În plus, de pe Masivul Ceahlău se poate vedea în depărtare orașul Bicaz și stațiunea turistică Durău, aflată la poalele acestuia.

Lacul Cuejdel

Despre Lacul Cuejdel putem spune că este copia fidelă a Lacului Roșu, pe suprafața ambelor lacuri putând fi observate bucăți de trunchiuri de copaci ieșite din fundul apelor.

Acesta se află în apropierea orașului Piatra Neamț și este unul dintre mai mari lacuri de baraj natural din țara noastră. Pe marginea lacului au fost amenajate, în scop turistic, câteva foișoare.

Ca să ajungeți aici, cu mașina, puteți urma traseul DN 15C, Piatra-Neamţ – Târgu-Neamţ, de pe care se intră apoi pe DC 165, în satul Magazia, unde drumul se bifurcă, se face stânga, către satul Cracăul Negru, pe DC 164, neasfaltat, iar după 4 km, în satul Cracăul Negru, se urcă, spre stânga, pe valea pârâului Gardul, intrarea fiind marcată cu o tablă indicatoare (singura ce se referă la Lacul Cuejdel), urmează aprox 5 km de drum forestier în urcare (în stare bună) până pe cumpăna de ape dintre bazinele Gardului şi Cuejdelulu, apoi 2,5 km de coborâre până la coada lacului.

Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lacuri de baraj natural din ţară. Din cauza colmatării, nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum de apă, rămânând în urma Lacului Roşu. Totuşi, aspectul aduce mult cu celebrul lac din judeţul Harghita, mai ales după trunchiurile de copaci ce străpung apa.  

Lacul Cuejdel reprezintă o arie naturală de protecţie specială, rezervaţie naturală de tip acvatic. Aici se poate ajunge cu maşina pe DN15C până la Crăcăoani şi ulterior la stânga pe valea Cracăului până la Magazia pe DC165 (Crăcăoani – Mitocul Bălan), de unde pe valea Cracăului Negru, se ajunge în satul Cracăul Negru şi de aici prin pădure până la lac (aproximativ 40 km). Drumul care vine de la Crăcăoani, înconjoară aproape întreg malul stâng al lacului.  

Nu uitați și de cealaltă variantă de acces, tot cu maşina, pe drumul Piatra-Neamţ – comuna Gârcina (DN15C) – satul Cuiejdiu (DC145), apoi, pe jos, pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalniţa până pe malul drept la lacului.   

Conform datelor oficiale din 2011, dimensiunile sale sunt: lungime 1.004,82 m, lăţime între 19,25 m şi 282,6 m. Suprafaţa lacului este de 13,95 ha, adună un volum de apă de 1.413.255 mc, are o adâncime maximă de 16,45 m, cea medie fiind de 10,1 m.   

Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel prin surpări şi alunecări succesive la baza Culmii Munticelu. Etapa decisivă de formare a lacului a fost alunecarea de teren din anul 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată, cel mai probabil de cutremurul din anul 1990, la care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale, determinând acumularea unei mari cantităţi de apă

Deși poate părea complicat și greu de ajuns, odată ajunși acolo, veți vedea că a meritat tot efortul.

Zimbrăria Dragoş Vodă

Dacă ajungeți în județul Neamț vă recomandăm să faceți o vizită și la Zimbrăria „Dragoş Vodă”. Aceasta se află în Parcul Natural „Vânători Neamț”, declarat arie protejată de lege în anul 1999 datorită peisajului natural autentic, al pădurilor, dar și al animalelor care trăiesc aici, printre care se numără și zimbrul autentic românesc.

Grădina zoologică „Dragoş Vodă”, sau „Zimbrăria” cum este cunoscut acest obiectiv turistic constituie un prilej de popas pentru călătorul care ajunge în zona oraşului Târgu Neamţ. Din DN15, calea spre comuna Vânători Neamţ, porneşte spre dreapta după circa 7 kilometri un drum care te lasă chiar la rezervaţia de zimbri.   Locul e frecventat îndeosebi de părinţi cu copii. Grădina zoologică Dragoş Vodă, cum e denumirea amenajării face parte din Parcul Natural Vânători Neamţ ce se întinde pe o suprafaţă de peste 30.000 de hectare.   

Pe o întindere mult mai mică, vizitatorii pot vedea la „Dragoş Vodă” vieţuitoare care hălăduiesc prin pădurile Parcului Natural din cinci localităţi (Agapia, Crăcăoani, Bălţăteşti, Vânători Neamţ şi Oglinzi).   

„Vedetele” grădinii sunt cele cinci exemplare de zimbru care au şi cel mai mare spaţiu „de manevră”. De la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale, zimbrii pasc în voie nederanjaţi de gălăgia micuţilor vizitatori. 

Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină „Dragos Vodă”, pe numele ei complet, este una din cele patru rezervații de zimbri existente la noi în țară și printre cele mai mari din Europa. Aceasta a fost înființată în anul 1968 și se întinde pe o suprafață de aproximativ 11.500 ha. Pe lângă zimbri, aici trăiesc și cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși și lupi.Pentru turiştii care ajung aici, a fost construit şi un foişor de observaţie din care se pot urmări mai bine mişcările erbivorelor protejate. Alte 21 de exemplare superbe de zimbri colindă acum în voie prin pădurile rezervaţiei naturale, după ce au fost eliberaţi de administratorii Parcului Vânători Neamţ.