Oriunde veţi vedea un clop cu pană de păun veţi şti că acesta este din judeţul Bistriţa-Năsăud. Acest element tradiţional este specific Ţării Năsăudului şi întregeşte imaginea costumului popular purtat de bărbaţii din zonă.
Pana de păun apare şi pe semnul de intrare în judeţ, care a fost votat, în urma unui concurs organizat de Consiliul Judeţean, cel mai reprezentativ pentru Bistriţa-Năsăud.
Meşterii care ştiu cum se confecţionează clopul cu pană de păun pot fi număraţi pe degetele de la o mână, însă lucrurile pe care ei le creează rămân pe veci în lada de zestre a judeţului Bistriţa-Năsăud. Aceşti meşteri păunari sunt întâlniţi în localităţile Salva şi Runcu Salvei, iar munca la un astfel de clop poate să le ia şi o zi, pentru că este una migăloasă.
”Sunt roţi de păun cu trei rânduri, cu cinci şi cu şapte rânduri. Nu este o muncă grea, dar trebuie să ştii cum să faci, se aşează cu grijă, într-o anumită ordine şi trebuie să îţi placă”, poveşteste un meșter popular priceput în facerea clopurilor cu pană de păun. Clopul cu pene de păun este purtat numai de feciori şi, în funcţie de numărul rândurilor de pene, clopul arătă bogăţia celui care îl poartă, tocmai datorită penelor de păun, pasăre recunoscută pentru bogăţia şi coloritul impresionant al penajului.
Astfel, tânărul cu clop cu trei rânduri de pene este mai necăjit, iar cel cu cinci sau şapte rânduri în clop este mai bogat. Pe vremuri, la sat, locul în societate era foarte bine stabilit şi nimeni nu îndrăznea să se înfăţişeze cu un clop cu şapte rânduri dacă statutul lui era de trei rânduri, chiar dacă avea banii să cumpere un clop cu mai multe rânduri de pene.
După ce roatele au fost pregătite cu atenţie, meşterul popular pune cu atenţie la baza acestora o cusătură cu mărgele şi apoi roata este cusută de clop. O astfel de pălărie se vinde cu preţuri cuprinse între 600 de lei şi 2000 de lei, în funcţie de câte rânduri de pene are roata. Etnologii spun că păunul este un simbol al plenitudinii şi frumuseţii, iar penele aşezate în clop nu aveau numai rol decorativ, ci şi puteri magice. Pana cu o mie de ochiuri reprezenta un talisman extrem de puternic, care îl ferea de rău pe posesor.
Clopul purtat de feciorii de pe Valea Someşului şi Valea Sălăuţei este confecţionat dintr-o stofă de culoare neagră, iar acestuia îi este ataşată o roată din pene de păun, legate între ele cu ceară şi aşezate pe mai multe straturi.
Potrivit lucrării “Portul tradiţional românesc din Bistriţa-Năsăud”, “clopul cu păun – podoabă specifică portului năsăudean – se purta doar în câteva sate din jurul localităţii Salva, unde e atestat pentru prima oară la începutul secolului XX. Înainte de Primul Război Mondial, era cunoscut doar în satele Salva şi Mocod. Acum, acesta a devenit un simbol năsăudean, extinzându-se şi în zonele învecinate”.