Fundătura Ponorului este un loc pitoresc, o zonă joasă aflată în Parcul Național Grădiștea Muncelului-Ciclovina, în Munții șureanu, locul de reședință al strămoșilor noștri, dacii, și este unul din cele mai frumoase locuri din România. Un loc fascinant din județul Hunedoara.
Accesul se face de pe șoseaua dintre Petroșani spre Hațeg, unde se face dreapta spre satul Ponor – Ohaba Ponor Federi. Drumul este bun, asfaltat până în Federi.
Zona Fundătura Ponorului este dăruită de Dumnezeu cu peisaje mirifice, parcă rupte din rai, și este arie protejată de interes național, care se află în grupa muntoasă a Munților Șureanu-Parâng-Lotrului, aparținând lanțului muntos al Carpaților Meridionali, în partea sudică a județului Hunedoara, pe teritoriile administrative ale comunelor Baru, Boșorod, Bănița, Orăștioara de Sus și Pui.
Relieful zonei, reprezentat de versanţi repezi și coame montane și deluroase cu înălțimi medii și netede, este acoperit de păduri de conifere și foioase. Pe fundul depresiunii regăsim râul Ponor. Lunca râului poartă și numele de Palma lui Dumnezeu datorită frumuseții sale. Aici își adună ciobanii oile și vacile la păscut pe timp de vară.
Parcul natural cuprinde între limitele sale șase din cele mai spectaculoase rezervații naturale ale județului Hunedoara: Complexul carstic Ponorâci-Cioclovina, Peștera Tecuri, Peștera Șura Mare, Cheile Crivadiei, Locul fosilifer Ohaba-Ponor, Peștera Bolii.
Totodată aici se află siturile arheologice aflate în Patrimoniul UNESCO de la Sarmizegetusa Regia, Costești, Blidaru, Luncani-Piatra Roșie și așezările etnografice autentice din Platforma Luncanilor.
Nu se cunoaşte de ce Fundăturii Ponorului i s-a spus Palma lui Dumnezeu, dar frumuseţea priveliştilor care se înfăţişează oaspeţilor ei ar putea reprezenta un motiv întemeiat. Toți cei care au ajuns la Fundătura Ponorului, în special fotografii, au fost cuceriţi de farmecul ţinutului ascuns în Munţii Şureanu.
La capătul drumului de piatră ce traversează satul Federi, Fundătura Ponorului a devenit o destinaţie preferată. Mulți dintre cei care au fost acolo spun fără ezitare: „Este un loc fascinant în care simţi că te-ai întors cu 100 de ani în timp”.
Fundătura Ponorului se dezvăluie călătorilor, ca un platou înconjurat de dealuri abrupte, şi traversat de un pârâu cristalin, care se ondulează printre locurile de păşunat, stânele, căpiţele, dealurile şi casele vechi din lemn ale celor câtorva localnici. Câinii, câţiva cai, oile, păsările şi ropotele izvorului Ponorului, coborât din munţi, tulbură liniştea ţinutului de poveste, în care oamenii îşi duc viaţa în tihnă, fără a se arăta prea interesaţi de forfota civilizaţiei urbane.
În Fundătură nu este semnal de telefonie, iar modernitatea nu a afectat cu nimic peisajul locului. Casele au rămas mici, din lemn şi piatră, ridicate la adăpostul stâncăriilor şi al pădurii, pe dealuri mângâiate de soare. Localnicii, puţini, îşi întâmpină oaspeţii cu bucurie, iar în ultimii ani locul pitoresc a devenit tot mai atractiv pentru iubitorii de călătorii pe munte şi mai ales pentru fotografi.
Loc de vis din parcul natural Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina, unde se află Fundătura Ponorului, este întins pe mai mult de 38.000 de hectare, în Munţii Şureanu, iar între limitele ariei protejate trăiesc doar câteva mii de oameni. Parcul ocupă teritoriul administrativ al comunelor Baru, Pui, Orăştioara de Sus şi Boşorod, iar cele câteva sate de pe raza lui sunt risipite pe munte, ori înşirate pe văile unor pârâuri.
Toate aşezările sunt înconjurate de pădurea care ocupă peste 70% din suprafaţa parcului natural. Cele mai multe dintre cătunele aflate în aria parcului natural nu au curent electric, apă sau canalizare, drumurile lor sunt aproape inaccesibile iarna, însă oamenii sunt obişnuiţi cu acest mod de viaţă.
Parcul Natural Grădiştea Muncelului–Cioclovina a fost înfiinţat în 1979, iar din anul 2000 a fost declarat arie protejată de interes naţional. Este situat în Munţii Şureanu, cu subdiviziunile Munţii Orăştiei şi Munţii Sebeşului, fiind mărginit de depresiunile Haţegului şi Orăştiei.
Satul Costeşti este principalul punct de acces în rezervaţia naturală şi spre cetăţile dacice, dar turiştii pot ajunge pe traseele parcului şi din localităţile Măgureni, Boşorod, Pui, Ponor, Baru, Crivadia şi de pe văile Streiului şi Băniţei.
„Vizitarea Parcului Natural Grădiştea Muncelului-Cioclovina se face numai pe drumurile deschise accesului public şi pe traseele turistice marcate cu semne convenţionale specifice, cu respectarea eventualelor restricţii“, informează administraţia parcului natural. Cei care plănuiesc excursii mai lungi în parc sunt sfătuiţi să se doteze cu hărţi, busole sau GPS-uri, încălţăminte adecvată pentru munte, truse de prim ajutor, lanterne şi saci menajeri.
Şi trebuie să ţină cont de avertizările meteorologice, mai spun administratorii rezervaţiei.