Unul din obiectivele turistice pe care nu ai voie să le ratezi dacă ți-ai propus să vezi locurile fascinante ale României este tărâmul morilor de apă de la Rudăria.
Salba de mori de apă – 22 la număr – care împodobesc râul Rudărica pe o distanţă de aproximativ trei kilometri reprezintă cel mai mare şi mai spectaculos lanţ de mori de apă din sudul Europei. Cele 22 de monumente istorice de la poaleleMunţilor Almăjului sunt considerate unele dintre cele mai importante atracţii turistice din Banatul Montan, şi nu numai. Astfel, drumeţii care ajung în acest loc ca-n poveşti din comuna Eftimie Murgu au impresia că timpul a stat în loc.
Acestui loc i s-a dus vestea în toată lumea și, nu trebuie să te surprindă, că foarte mulți străini, care au auzit de acest obiectiv turistic introdus in patrimoniul UNESCO, vin să îl viziteze.
Cheile Rudăriei alcătuiesc o rezervație naturală întinsă pe o suprafață de 250 ha ce se află în Munții Almajului, grupare montană a Munților Banatului , la o altitudine cuprinsă între 350 și 900 m și este străbătută de valea Rudăriei, pe a cărui curs sunt amplasate vechi mori de apă. Aria naturală reprezintă o zonă cu chei, abrupturi, stâncării, grohotișuri, cascade, văi cu vegetație ierboasă de stâncărie, pajiști, tufărișuri și păduri iar în acest decor se află complexul mulinologic Rudăria, cel mai mare complex mulinologic din sud-estul Europei.
Așa cum spuneam, acest loc fascinant din România, este complexul mulinologic din Banat, numit tărâmul morilor de apă de la Rudăria. Este vorba despre cele 22 de mori de apă de pe Valea Rudăriei, care încă mai funcţionează. Astfel, turiştii care ajung în comuna Eftimie Murgu pot vedea cum sunt măcinate grânele ca pe vremea dacilor şi pot primi la plecare şi făină măcinată de la săteni. Prin urmare, morile de apă cu ciutură de la Rudăria sfidează nu doar timpul, ci chiar şi tehnologia modernă.
Morile de apă au fost folosite încă de pe vremea dacilor, dar și mai apoi, în perioada romană și în Evul Mediu până în zilele noastre.
Cele 22 de mori, care fac parte din patrimoniul UNESCO, poartă numele constructorului, al locului în care sunt amplasate sau al unei “familii-şef”.
La fel ca pe vremea dacilor, localnicii din Rudăria încă macină porumbul şi grâul prin tehnica măturării de piatra morii. Încă de la început, o moară era deținutăîde mai multe familii in devălmășie. Astăzi totul este la fel. Fiecare are dreptul să folosească moara un timp stabilit pe baza unor întelegeri verbale. Faptul interesant este că și în vremea regimului comunist acest sistem de gestionare a funcționat, în ciuda principiilor regimului. Morile poartă numele constructorului, numele locului unde sunt amplasate sau numele unei „familii-șef”. Astfel, morile se numesc Moara cu Tunel (monument istoric, alcătuit dintr-un ansamblu de mori de apă cu ciutură, construite din lemn, la inceputul secolului al XX-lea), Rosoanea, Viloanea, Trailoanea, Îndărătnica dintre Râuri și Îndărătnica de la perete, Firizoanea, Popascu, Humbroanea, Maxinoanea, Moara din țarină, Podu Ilochii etc. Localnicii povestesc că făina obţinută în acest mod este una specială şi are un gust deosebit.
Rudărenii au învăţat să macine cereale în astfel de construcţii din lemn cu instalaţii speciale acum sute de ani. În anul 1772, la Rudăria erau consemnate opt mori, însă această metodă de a măcina grânele este folosită încă din secolele II – III.
O sută de ani mai târziu, în 1874, la Rudăria existau 51 de mori de apă, dar din cauza inundaţiilor din 1827, 1941 şi 1955, mai mult de jumătate din mori au fost distruse.
Astfel, în acest moment, mai funcţionează 22 de mori cu ciutură de la Rudăria. La sfârşitul anilor ’90, încep lucrările de recondiţionare a acestor mori cu bani de la Uniunea Europeană. Din păcate, în toamna anului 2014, morile de pe Valea Rudăriei au fost distruse aproape în totalitate de o viitură puternică. Totuşi, acestea au fost refăcute de localnici cu bani de la Guvern, astfel că, în acest moment, turiştii le pot admira.
Localitatea Rudăria, în prezent Eftimie Murgu, se află la câţiva kilometri de Bozovici.