În mijlocul unuia dintre cele mai frumoase regiuni montane din Carpați, Cabana Bâlea Lac este situată lângă un lac glaciar. Fiind direct accesibilă din legendarul drum Transfăgărășan, la o altitudine de 2034 de metri deasupra nivelului mării, cabana oferă cazare conform standardelor internaționale. Toate camerele sunt dotate cu mobilier din lemn, dușuri, toalete și televizoare, oferind o priveliste uluitoare atat asupra lacului Bâlea, care are o suprafață de 4,6 ha, cât și peste lanțurile muntoase din jur.

În drum spre Bâlea Lac venind dinspre Ardeal vă recomandăm să vizitaţi orașul viitorului – Avrig.

Oraşul Avrig este amplasat la poalele Munţilor Făgăraş, la 25 km de municipiul Sibiu, într-un adevărat amfiteatru natural în care relieful se înalţă până la 2500m. Avrig este atestat documentar pentru prima dată în anul 1364, dar aşezarea există din timpuri străvechi. Avrig este o zonă pitorească, cu munţi, păduri şi aer curat, în care tradiţia se păstrează, promovându-se respectul pentru natură.

Deşi un oraş mic, Avrig are o istorie bogată, dând naştere unor personalităţi importante precum Gheorghe Lazăr, considerat fondatorul învăţământului în limba naţională din Ţara Românească sau Samuel von Brukenthal. Guvernator al Transilvaniei şi iubitor de artă, von Brukenthal este fondatorul muzeului de artă din Sibiu ce îi poartă numele. În Avrig, baronul şi-a construit o reşedinţă de vară cu superbe grădini ornamentale în stil baroc. Aici sunt organizate diferite evenimente speciale, iar grădina este deschisă şi circuitului turistic.

Chiar la poalele Carpaților Transilvăneni, în centrul orașului Avrig, se situează ansamblul arhitectural baroc, unic, al Reședinței de Vară a lui Samuel von Brukenthal. Lăsați-vă seduși de farmecul grădinilor baroce din secolul al XVII-lea, care în Transilvania sunt de neîntrecut.

“Edenul din Transilvania” a fost numită odată această moşie în stil baroc, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea de către guvernatorul Brukenthal. Acest mic paradis este situat la poalele Munţilor Făgăraş, la doar 20 de kilometri de Sibiu şau 116 de kilometri de Braşov.

Este locul ideal pentru nunţi, evenimente corporative sau seri romantice.

Reşedința de vară Samuel von Brukenthal reprezintă o locație deosebită destinată organizării celor mai importante evenimente din viaţa dvs, pentru care ambianța barocă asigură un cadru clasic, elegant și unic. Deasemenea, ambianța elegantă, istorică, a Reşedinței de Vară a baronului Brukenthal este acompaniată de o ofertă culinară de aceeași calitate.

Revenind la destinația principală a vizitei noastre începem să povestim despre această zonă minunată.

Căldarea Glaciară Bâlea, care adăposteşte emblematicul Lac (4,6 ha, altitudine 2.034 m) cu cea mai frumoasă cabana semilacustră, este de departe cel mai important centru al sporturilor de altitudine din Carpaţii României.

Situat în inima masivului Făgăraş – el însuşi cel mai grandios complex montan al Carpaţilor noştri – zona Bâlea Lac, parte a rezervaţiei naturale omonime (180 ha suprafaţa), prezintă un relief glaciar tipic cu morene, terase, vale în formă de „U”, dominat de creste adânc crenelate din care se înalţă dinspre nord-est spre sud-vest vârfurile Văiuga 2.443 m, despărţit de Iezerul Caprei 2.417 m de Şaua Caprei 2.315 m şi Paltinul 2.398 m. De aici coboară muchia Bâlii spre nord până dincolo de Cascadă în Vârful Mierea la 1.500 m.

Peisajul de o frumuseţe austeră unică este copleşitor atât vara, cât mai ales în anotimpul alb. Atunci se mută aici fascinanta lume a nordului îngheţat, cu zăpezi înalte, sclipitoare, atârnate parcă de streaşina înălţimilor ce se contopesc în albul norilor efemeri. Din Şaua Netedului – „poarta” accesibilă a Rezervaţiei Faunistice Arpăşel – privirea cuprinde o nesfârşită succesiune de culmi înalte şi îmblănite de hlamida iernii, care ascunde văi glaciare complexe suspendate sau simple, vârfuri ascuţite şi pinteni, ace şi turnuri masive aliniate cuminte pe un fronton alpin cu iz hymalaian. Pe lacul cu gheaţă de  peste un metru, picură în soare stalagmitele cascadei încremenite de ger sub Fereastra Bâlii.

Cea mai veche atestare a unei ascensiuni în acest masiv a fost consemnată de către doctorul G. Lindner în jurul anului 1700, în regiunea Bâlea-Valea Doamnei. Înainte de anul 1750 o nouă menţiune precizează prezenţa în zonă a căpitanului Jacob Zultner, cu scopuri geografice şi legate de trasarea graniţei.

Un rol important în promovarea turismului l-a avut în această zonă Societatea Carpatină a Transilvaniei (SKV) – Siebenbürgischer Karpatenverein – înfiinţată la Sibiu în anul 1880. SKV a construit mai multe drumuri de acces în munte, a efectuat un număr important de marcaje şi a organizat numeroase ascensiuni de vară şi iarnă, multe dintre ele în premieră. În anul 1975, pentru facilitarea accesului la cabană şi la traseele de creastă, s-a amenajat linia de telecabina.

Guvernul României dorește, ca proiect de interes strategic național, să construiască în parteneriat public privat un domeniu schiabil cu peste 150 de kilometri de pârtii de schi risipite pe ambii versanți ai Munților Făgăraș. Dar despre acest subiect vom reveni într-un alt articol.