Cea mai înaltă biserică din lume, măsurând nu mai puțin de 78 de metri, se află în România. Știți unde se află și cum se numește aceasta?

O mănăstire din Maramureș a devenit un adevărat loc de pelerinaj pentru oameni din întreaga lume. Mii de turişti vin în fiecare an la această mănăstire din frumosul Maramureș, curioşi să vadă biserica din lemn despre care se spune că ar fi cea mai înaltă din Europa.

Lăcașul de cult a fost construit în urmă cu două decenii la initiațiva preotului din comună și este, alături de Cimitirul Vesel, mândria localnicilor din Săpânța. Iată, v-am dat primul detaliu. Este în localitatea Săpânța din județul Maramureș și este o biserică din lemn.

Situată în inima Parcului Dendrologic „Livada”, a cărui suprafață depășeste 22 de hectare, biserica despre care facem vorbire a fost construită în 1997. Tot atunci a fost ridicată, pe trei nivele, și biserica cu hramul Sfântul Arhanghel Mihail. Nu mai puţin de 400 de metri cubi de lemn de stejar au fost folosiți de meșteri pentru construcție.

Ei, care este răspunsul?

Biserica mănăstirii Săpânța Peri, pentru că despre ea este vorba, a fost înființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei.

Istoria mănăstirii începe însă in anul 1391, când a fost ridicată o biserică din piatră de către nepoții lui Dragoș Vodă. Interesant este că timp de 312 ani, începând din 13 august 1391, sediul Episcopiei Ortodoxe Române s-a aflat la Mănăstirea Peri și aici au avut reședința zeci de episcopi ortodocși ai vechiului Maramureş.

Mănăstirea purta încă de pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea”, „Evanghelia”, „Legenda duminicii”, „Codicele Voroțean” și „Faptele Apostolilor”.

De asemenea, la Mănăstirea Peri a funcționat o scoală teologică, care forma viitori preoți sau cântăreți de strană.

Construcția actuală se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. de părintele paroh Grigore Lutai, după planurile arhitectului Dorel Cordoș,

Mănăstirea Săpânța Peri a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, inițial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de șapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur.

Construcția se află pe malul Tisei și fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina. În prezent mănăstirea găzduiește 6 măicuțe.

Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se situează ca înălțime în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala ortodoxă din Timișoara și biserica romano-catolică din Cluj Napoca, și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița și Sibiu. Subliniem, toate acestea fiind construcții zidite.