Pe 30 noiembrie, ziua Sfântului Andrei, o zi specială pentru români, întrucât Sfântul Apostol Andrei este considerat ocrotitorul lor.  Sfântul Andrei este primul dintre apostoli care a propovăduit Evanghelia la geto-daci, pe teritoriul Dobrogei, motiv pentru care este considerat cel care a creștinat poporul român. Nu întâmplător, sute de mii de români poartă numele sfântului.

Sfântul Apostol Andrei este numit și „Cel dintâi chemat”, deoarece el a fost primul care a răspuns chemării lui Iisus Hristos la apostolat.

Numele Andrei derivă din grecescul Andreas, care înseamnă „viteaz”, „bărbătesc”.

Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare, în 30 noiembrie, în calendarele ortodox, romano-catolic, luteran şi anglican. În Scoţia, însă, el este sărbătorit la 9 mai, data primirii unor relicve ale Sfântului Andrei.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, a fost frate al Sfântului Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Sfântul Andrei este cel care pentru prima dată l-a făcut cunoscut pe Hristos, spunându-i fratelui său Simon (Petru). că l-a aflat pe Mesia. De aceea Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul Cel dintâi chemat al Domnului.

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan l-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29). Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: „Iar Iisus, întorcându-se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei i-au zis: Rabi (învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea”. (Ioan 1; 38-40)

Când Iisus a intrat în Ierusalim, Apostolul Andrei a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe de Învierea Sa.

Cum a ajuns Sf. Andrei în Dobrogea. De unde vine numele de „Crucea Sfânului Andrei”

Misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol Andrei a început după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime. Atunci Sfinţii Apostoli au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire.

Potrivit tradiţiei Bisericii, sorții au decis ca Sfântul Apostol Andrei să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În prezent în acest loc a fost ridicat un complex monahal, Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei, ocrotitorul românilor și al Catedralei Neamului

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei.

De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul Catedralei Naţionale – Catedrala Mântuirii Neamului.

Potrivit tradiţiei Bisericii, creştinii sunt datori să le mulţumească Sfinţilor Apostoli tot timpul şi să facă pomenirea lor cu bucurie, mai mult decât către toţi sfinţii. Pentru că Sfinţii Apostoli au urmat Mântuitorului Hristos, viaţa lor a fost asemenea vieţii dumnezeieşti pe care a trăit-o Hristos pe pământ şi, fiind martori a minunilor Lui, au urmat şi patimilor, răstignirii, morţii, învierii şi înălţării Lui la cer.

Sărbătoarea Sfântului Andrei este una foarte importantă pentru români și cu acest prilej sunt respectate o mulțime de obiceiuri și tradiții. O tradiție veche de sute de ani este cea în care românii pun grâul la încolțit.

De ce se pune grâu la încolțit de Sfântul Andrei, conform vechii tradiții

Înainte de Sfântul Andrei, românii respectă cu sfințenie un anumit obicei, care s-a transmis din generație în generație. Tradiția spune că pe 29 noiembrie, cu o seară înainte de Sfântul Andrei, grâul se pune la încolțit.

În spatele bobului de grâu se află un adevărat simbol, care are la bază și un înțeles biblic. Mai exact, grâul care încolțește este simbolul vieții care a biruit moartea. Astfel, el este un semn de belșug și prevestește cât de bun va fi anul ce urmează, dar și cât de roditoare vor fi recoltele. Se spune că cu cât grâul va crește mai mult și mai des, cu atât persoana care l-a pus va avea un an mai bun și plin de belșug.

Cum se pune grâul la încolțit?

Cu o seară înainte de Sfântul Andrei, fiecare persoană trebuie să pună într-un recipient, pe un strat de vată, câteva boabe de grâu, care mai apoi trebuie udate în mod constant. Grâul poate fi pus la încolțit și într-un ghiveci cu pământ. Pentru ca grâul să crească cât mai mare, aceasta trebuie pus într-un loc luminos, de preferat în apropierea unei ferestre. În trecut, fetele obișnuiau să pieptene grâul, asta pentru ca părul lor să fie des și lung.

Dacă este udat frecvent, grâul începe să încolțească la doar câteva zile de la momentul în care boabele au fost plantate. Tradiția populară spune că acesta trebuie păstrat până în seara de Anul Nou, atunci când trebuie să ocupe un loc fruntaș pe masa cu bucate alese, el fiind un simbol al belșugului.

Figurine din rumeguș cu grâu

Micuții cu siguranță vor fi încântați dacă, de Sfântul Andrei, veți realiza împreună câteva figurine din rumeguș cu grâu. Sunt foarte ușor de obținut și de efect. În plus, sunt obiecte decorative foarte hazlii. Ai nevoie de un minimum de materiale de lucru:

  • un ciorap;
  • rumeguș;
  • boabe de grâu;
  • hârtie colorată.

Taie o bucată suficient de mare de la vârful unui ciorap. Umple-l cu rumeguș, iar când e aproape plin, pune și o mână de boabe de grâu. Leagă bine ciorapul la gură.Pentru a obține nasul, du-te către mijlocul ciorapului umplut, apucă cu degetele o grămăjoară de rumeguș și trage-o în afară. Leag-o bine cu un elastic sau cu sfoară. Procedează la fel și pentru urechi. Pentru ochi și gură, folosește hârtie colorată.După acest model, poți face câte figurine dorești. Pe măsură ce termini câte o figurină, așaz-o într-o farfurie adâncă și udă rumegușul. În acest fel, grâul va încolți și va crește, iar figurina va avea păr.

Tradiții, superstiții și obiceiuri de Sfântul Andrei

În noaptea de Sfântul Andrei, hotarul dintre cele văzute şi cele nevăzute dispare, iar momentul este propice pentru unele practici de prospectare a viitorului.

Noaptea de Sfântul Andrei (29-30 noiembrie) este considerată de mulți echivalentul Halloween-ului românesc, datorită mai multor tradiții și superstiții legate de sărbătoarea Sfântului Andrei.

„Andrei cap de iarnă”(aşa cum i se spune în Bucovina) permite producerea unei îmbinări între lucrurile malefice şi cele benefice, dispărând hotarul dintre ele. Astfel, în noaptea Sfântului Andrei, „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”. Strigoii sunt spirite ale celor morţi, care, din diverse motive, n-au mai ajuns pe tărâmul de dincolo şi care, în această noapte, devin periculoase, distrugătoare, aducând calamităţi, boli şi nefericire.

Usturoiul oferă protecție față de strigoi

Iată de ce, în multe locuri, gospodinele atârnă cununi de usturoi ori ung porţile, uşile şi geamurile, dar şi coteţele animalelor, cu usturoi zdrobit pentru a preveni pătrunderea duhurilor rele. Acest usturoi va fi folosit de-a lungul anului care va veni  ca tratament pentru diverse boli, ca mijloc de protecţie faţă de duhurile malefice, precum şi ca modalitate de a atrage un posibil partener de viaţă, a ursitului (după ce, în prealabil, usturoiul a fost sfinţit la biserică şi păstrat la icoană). Ca mijloace de protecţie faţă de strigoi se mai folosesc firimituri de pâine împrăştiate în curte – pentru ca duhurile să nu intre în casă după mâncare – şi candele aprinse lângă icoane. Animalelor din gospodărie li se pune în hrană busuioc sfinţit şi în apă agheasmă.

De asemenea, se descântă droburi de sare, care se îngroapă sub grajd, pentru a fi scoase la suprafaţă de Sfântul Gheorghe (23 aprilie), fiind folosite la hrana animalelor, tot pentru a le proteja de duhuri rele.

Prevestirea viitorului de Sfântul Andrei. De ce se pune busuioc sub pernă

În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Un alt mijloc este semănarea de grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie.

Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis, apelează la „făcutul cu ulcica”, folosind un vas nou de lut, cărbuni încinşi şi incantaţii magice, sau, la miezul nopţii, se uită într-un pahar cu apă „neîncepută”, aşezat pe cenuşă, în care lasă să cadă o verighetă sfinţită.

În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.

Pe de altă parte, condiţiile meteorologice din noaptea Sfântului Andrei pot prevesti cum va fi iarna, care nu va fi grea, dacă afară este senin şi cald. În schimb, un cer întunecat, cu lună plină, ninsoare sau ploaie sunt semn de iarnă cu troiene mari.

Mitul lupului vârcolac

Sfântul Andrei a fost numit și „Apostolul Lupilor”, titulatură izvorâtă din prezența apostolului pe teritoriul geto-dacilor, al căror simbol era lupul. De aceea, obiceiul spune că în noaptea de Sfântul Andrei, lupii încep să vorbească cu grai de om, iar bariera dintre viață și moarte slăbește, astfel că strigoii și moroii încep să umble pe pământ, în locurile pe care le vizitau când erau în viață.

În noaptea Sfântului Andrei se crede că lupii încep să vorbească, îşi pot mişca gâtul, devin mai sprinteni, iar oamenii care îi aud află secrete groaznice. Plata este însă una teribilă, pentru că aceşti oameni vor fi atacaţi de lupi şi se vor transforma în vârcolaci.

Nici animalele nu sunt scutite de primejdie – omul nu face nimic în gospodărie, pentru ca animalele de pradă să nu-i atace vitele. Acestea pot fi însă protejate şi cu ajutorul unor cruci confecţionate din ceară de albine.

Bătrânii credeau că în „noaptea strigoilor” casele lor sunt bântuite de sufletele oamenilor răi și că singura metodă de a se proteja era să ungă cu usturoi ușile, geamurile, cotețele animalelor și hornul casei. Cei mai zeloși se ungeau pe la încheieturi cu usturoi, notează istoricul Ania Moldoveanu. Iar pentru a împiedica pătrunderea spritelor rele în case, oamenii întorceau toate vasele și cănile cu gura în jos, pentru a nu exista „nicio gură de intrare” în locuințele lor.

Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului.

O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. La miezul nopții, exista obiceiul ca fetele tinere să întoarcă un ulcior cu gura în jos, apoi puneau cărbuni încinși pe fundul vasului de lut și rosteau câteva cuvinte pentru a cuceri bărbatul iubit. Se spune că în noaptea de Sfântul Andrei, incantațiile și rugăciunile sunt mai puternice.

Agheasma și busuiocul erau și ele folosite în alungarea duhurilor rele, fiind utilizate, alături de usturoi, inclusiv la prepararea mâncărurilor, dar și în hrana pentru animale.

Un alt obicei legat de grâu spune că fetele care vor să afle cu cine se vor mărita trebuie să pună 41 de boabe de grâu sub pernă, iar acela care le va fura grâul le va fi soț.

Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat pe 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, pe 6 ianuarie.