Biserica Neagră din Braşov este cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud-estul Europei.

Fiindcă mulți dintre Dumneavoastră veți ajunge în această iarnă la Brașov sau măcar la primăvară, vă invit să faceți o scurtă vizită și la Biserica Neagră din centrul orașului, în imediata vecinătate a Pieții Sfatului.

Biserica Neagră este una dintre cele mai reprezentative construcţii de factură gotică din ţara noastră, ridicarea ei fiind realizată în secolele XIV-XV.

Este considerată cea mai mare biserică din România, fiind şi cel mai mare lăcaş de cult în stil gotic din sud-estul Europei, primind, la momentul inaugurării, titlul de „Cea mai mare biserică dintre Viena și Constantinopol”, adică de la de la domul Sf. Ştefan din Viena până la Hagia Sophia din actualul Istanbul.

Edificiul măsoară 89 de metri lungime și 38 de metri lățime, dimensiunile sale considerabile permiţând participarea la slujbe pentru circa 5.000 de persoane.

Biserica Neagră este unul dintre simbolurile oraşului Braşov, este sediul parohiei Bisericii Evanghelice C.A. din România şi deţine câteva recorduri remarcabile:

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

  • aici se află Orga Buchholz, construită în perioada romantismului timpuriu, cea mai mare orgă mecanică din România, al cărei sunet excepţional atrage în fiecare an organişti de prestigiu din ţară şi străinătate;
  • tot aici se află a doua cea mai mare colecţie de covoare orientale din Europa, datând din secolele XV-XVI,
  • iar turnul bisericii adăposteşte cel mai mare clopot mobil din România, cu o greutate de circa 6.000 kg.

Să mai amintim şi faptul că omul de cultură, umanistul Johannes Honterus, îşi găseşte odihna de veci chiar în incinta Bisericii Negre.

În perioada 2011-2013, în jurul Bisericii Negre au avut loc ample lucrări de cercetare arheologică, în urma cărora a fost realizată o descoperire extrem de valoroasă, anume zidurile unei foste capele a Bisericii Negre, datînd cel mai probabil din secolul al XIV-lea. Până acum, vechea capelă era atestată în documente, însă nu exista nicio dovadă fizică a existenţei ei. Cercetările au mai scos la iveală peste 1.400 de morminte cu oseminte care datează atât din Evul Mediu, posibil din secolul al XI-lea, cât şi din epoca modernă, şi, de asemenea, podoabe şi bucăţi de vase, gropi pentru provizii și două pietre funerare datînd de la începutul secolului al XVIII-lea, una dintre ele păstrată într-o stare de conservare foarte bună. În urma acestor noi descoperiri data de atestare documentară a Braşovului ar putea fi stabilită cu o jumătate de secol mai devreme faţă de anul 1235. Toate descoperirile vor putea fi văzute în muzeul Bisericii Negre, după ce vor fi cercetate toate piesele descoperite, iar curtea interioară a Bisericii Negre va fi reamenajată.

Biserica Neagră de astăzi se înalţă pe locul unei biserici romanice mai vechi din secolul al XIII-lea. Construcţia ei a început în anul 1383, când Braşovul se afla într-o perioadă de dezvoltare culturală şi economică puternică, fiind cel mai însemnat oraş comercial şi industrial la graniţa dintre apus şi răsărit.

Invazia turcilor din 1421 a întrerupt lucrările de construcţie a bisericii, oraşul fiind nevoit să se concentreze asupra fortificaţiilor, dar au fost continuate mai târziu după un plan mult simplificat. Din cauza unui cutremur de proporţii în 1471, turnul sudic nu a fost construit până la înălţimea intenţionată. Anul 1477 poate fi considerat anul încheierii lucrărilor de construcţie a bisericii, în 1499 se menţionează o orgă nouă, iar mai târziu s-au mai efectuat lucrări la turn prin care i s-au adăugat un ceas şi clopote în 1514. Parohia braşoveană a primit hramul Sfintei Maria. La jumătatea secolului al XVI-lea, reforma bisericească a pătruns în Transilvania şi s-a răspândit în mare parte datorită umanistului şi pedagogului Johannes Honterus (1498-1549). În 1542 s-a celebrat prima slujbă evanghelică în Biserica Neagră, iar în timpul aceleiaşi mişcări s-au îndepărtat şi altarele secundare.

De-a lungul secolelor XVI-XVII biserica a fost afectată de multe cutremure astfel încât, la jumătatea secolului al XVII-lea, a fost nevoie de lucrări de restaurare.Marele incendiu din 21 aprilie 1689 a cuprins şi biserica parohială, distrugând acoperişul şi mobilierul din interior. De atunci, ruina înnegrită de fum s-a numit Biserica Neagră. Apoi au început lucrări de renovare extinse care au conferit interiorului un aspect baroc. Tot în această perioadă s-au construit şi galeriile pentru ca biserica să poată face faţă numărului tot mai mare de enoriaşi care luau parte la slujbe. Lucrările au fost încheiate în 1722, odată cu noua inaugurare.

Biserica Neagră din Brașov e cea ea mai mare clădire de cult din România cu o lungime de 90 de metri, lățime 27-37 de metri, înălțimea zidurilor 21 de metri, coama acoperișului de 42 de metri, înălțimea turnului la cruce de 65 de metri. Biserica Neagră este și cea mai mare biserică-hală de la răsărit de Viena, având toate navele la aceeași înălțime, dar și una dintre cele mai mari clădiri de cult medievale în spațiul dintre Domul Sf. Ștefan din Viena și Hagia Sofia din Constantinopol. Biserica Neagră deține și cea mai mare orgă mecanică din România, cu circa 4.000 de tuburi, având un timbru deosebit de frumos, potențat de acustica bună a bisericii. La Biserica Neagră se află și cea mai mare colecție din Europa de covoare orientale vechi din Asia Mică, aflată în afara Turciei. De asemenea, Biserica Neagră are și cel mai mare clopot mobil din România, în greutate de 6.000 de kg. Clopotul Bisericii Patriarhiei ortodoxe din București este mai mare, dar este fix și numai limba este mișcată.