Când folosim expresia din titlu, nu putem face referire la altceva decât la un om. Un om poate fi bun ca pâinea caldă pentru că te ajută atunci când ai nevoie. Fără să ceară nimic în schimb. Un om poate fi bun ca pâinea caldă pentru că îşi oferă ajutorul fără să i-l ceară nimeni, nu credeţi? Atât de bun poate fi. Și sunt doar câteva exemple…
Nu cred că trebuie să vă scriu mai multe rânduri și sunt sigur că ați înțeles ce înseamnă expresia. Tot ce vă pot spune e că am destui prieteni pe care să-i consider buni ca pâinea caldă. Şi-s tare încântat că sunt înconjurat de mulţi oameni atât de buni. Voi nu?
Demarăm astăzi rubrica ”Producători și produselor lor tradiționale cu un om care face o muncă minunată pe pământ. Este brutar și ne pregătește ”pâinea noastră cea de toate zilele”. Se numește Călin Mătieș, este brutar din Sântimbru, județul Alba și omul care a dus faima pitei de Sântimbru în toată țara și dincolo de granițele ei.
Am spus despre Domnul Călin Mătieș că este ”un român bun ca pâinea caldă”, grație efortului constant de mulți ani în folosul promovării produselor tradiționale românești, pentru care a luptat și luptă cu toată forța lui, pentru dragostea față de tradițiile românești, de meseriile tradiționale. Nu întâmplător, Călin Mătieș, omul care sfinţeşte nu doar locul, ci neamul şi spiritul nostru românesc, prin Pita de Sântimbru, dar mai ales prin dedicarea sa la tot ce înseamnă atitudine şi promovare a imaginii noastre şi a României autentice. a fost investit și cu funcția de președinte al Federației Naționale a Producătorilor de Produse Tradiționale din România.
Ne-am oprit la Călin Mătieș și la produsul muncii lui fiindcă românii sunt mari amatori de pâine. Practic, în majoritatea caselor de români, nu există masă fără pâine, fie că vorbim despre micul dejun, prânz sau cină. Cifrele arată că românii consumă cu 30% mai multă pâine decât media Uniunii Europene.
Dacă este să vorbim despre Pita de Sântimbru atunci este clar că vorbim mai mult decât de pâine. Vorbim de o pită tradițională, după o rețetă păstrată cu sfințenie câteva sute de ani, vorbim de un produs sănătos, făcut din produse naturale, și despre un produs gustos pe care să-l mânânci și gol.
Lunar, un român consumă în medie 7 kilograme de pâine. Enorm. Totuși, de când mănâncă românii atât de multă pâine?
După cucerirea dacilor de către romani, cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare atât de la unii, cât și de la ceilalți. Dar românii au înprumutat multe obiceiuri și de la vecini. Astfel, de la romani am moștenit plăcintele, de la greci musacaua și de la turci ciorba de perișoare și sarmalele.
Să revenim la pâine. Dacă ne referim la pâinea dospită, aceasta se pare că a apărut în secolul al XVIII-lea î. de Hr. în Egipt. Apoi, pâinea s-a consumat în diferite feluri în Grecia Antică (pâine cu miere, franzele cu mac, clătite, etc.) de unde a ajuns și pe teritoriul țării noastre. Timp de câteva secole, pâinea albă a fost considerată “pâinea bogaţilor”, în timp ce pâinea neagră era destinată celor săraci.
Călin Matieş este un ardelean pur-sânge din inima Transilvaniei. S-a născut pe data de 8 August 1971, la Alba Iulia. A copilărit pe lunca Mureşului în Sântimbru, judeţul Alba şi în Şoimeni, judeţul Cluj.
Numai cine nu a fost, nu ştie cum este Mureşul şi cum sunt ardelenii locului. Și cum este și omul nostru, Călin Mătieș, Oamenii harnici, primitori, plini de veselie, molcomi şi iubitori de tradiţii şi autenticitate. Nici nu este de mirare că Sântimbrul a crescut un român frumos precum Călin Mătieş.
Mama a fost asistentă medicală, iar tatăl maistru turnător. Nu au avut cum să îi ofere prea multe pentru acea vreme, dar l-au sprijinit în tot ceea ce el a decis.
I-au dat sfaturi pline de omenie şi l-au ghidat aşa cum au ştiut ei, în viaţă. Au trăit modest şi simplu, într-un apartament cumpărat în rate şi au călătorit într-o maşină cumpărată şi ea tot în rate.
Viața cumpătată a familiei lui și cu lipsuri și cu nevoi și cu renunțări nu l-a împiedicat pe Călin să urmeze cursurile de la „Liceul industrial nr. 1”, profil electro, „Postliceala finanţe-contabilitate” şi să absolve cu succes „Facultatea de Ştiinte Economice” din Timişoara. O școală înaltă făcută să fie ci pentru a reuși să-și susțină afacerile pe care ardea de nerăbdare să le înceapă.
Fără să îi fie rușine de muncă, Călin Matieş pentru a nu le fi o povară părinţilor, în timpul vacanţelor lucra la CAP-ul din zonă la încărcat baloţii de paie şi la centrul de seminţe. Nu l-a deranjat niciodată munca de jos, deoarece orice activitate este respectabilă dacă este făcută cu rost şi pentru un scop nobil. Și acesta este spiritul în care a fost crescut.
După liceu, a lucrat ca muncitor necalificat pe şantier. În timpul şcolii postliceale a vândut ziare în gările din Alba Iulia, Simeria şi Deva. În facultate săpa şanţuri la Teleconstrucţia, unde era foarte bine plătit, ceea ce l-a ajutat să se suţină în facultate.
A făcut armata la Câmpia Turzii la paraşutişti, iar după facultate a fost director la o firmă italiană de încălţăminte, unde a avut în subordine 1200 de muncitori. Și a făcut-o bine.
Simțind că a căpătat suficientă experiență și are toate atu-urile unui om capabil să pună pe picioare o afacere care a ajuns după mulți ani, o afacere de succes. a adus la rang de produs de renume intern și internațional Pita de Sântimbru – produs tradiţional şi ecologic, un brand de ţară ultrapremiat.
În timp ce unii aleg să dea naştere unor afaceri în alimentaţie cu tot felul de aditivi şi înlocuitori, în Sântimbru, Călin Matieş a frământat din sufletul său de român iubitor de tradiţii ideea unei brutării ce respectă o reţetă veche de aproape 300 de ani.
În 1998, acum aproape 20 de ani, cu 5000 de dolari, avea să ia naştere faimoasa brutărie de Sântimbru, specializată în produse tradiționale şi ecologice.
Pita de Sântimbru, aşa cum a denumit-o Călin Matieş, este un produs autentic tradiţional. A primit de două ori distincţia de „Produsul tradiţional al anului”, în 2015 şi în 2017, iar în 2018 a fost atestată ca prima pâine ecologică din România.
Însă Călin Matieș nu s-a oprit la pită. În 2003, reuşeşte să facă prima sa investiţie în cetatea din Alba Iulia. A început cu un spaţiu lăsat în paragină, care, prin munca lui și a celor apropiați avea să prindă formă, culoare şi suflet, devenind PUB 13, un restaurant medieval autentic, cu o arhitectură unică în sud-estul Europei şi căruia i-au trecut pragul zeci de artişti, elite şi oficialităţi. Florin Piersic, Marcel Iureş, Dorel Vişan, Mircea Cărtărescu, Corina Chiriac, Iris, Direcţia 5, Compact, Holograf, Pavel Stratan, Ionuţ Fulea, Nicolae Furdui Iancu, Ioan Bocşa, Ivan Patzaichin, Cătălin Botezatu, Monica Tatoiu, Virgil Ianţu, Andra & Cătălin Măruţă, Petre Roman, Ataşatul Comercial al Chinei, Primarii din Salonic sau Tel Aviv. Miniştrii, Parlamentari, Secretari de Stat, Reprezentantul Naţiunilor Unite pentru Europa de Est, Consulul onorific al Austriei.
Tot la Pub13, au loc evenimente precum Noaptea devoratorilor de publicitate, AD Show, Stand Up Comedy, Spectacole de Teatru şi Concerte.
În 2006, Călin Matieș atestă nu mai puțin de 7 produse tradiţionale, iar în 2008 reinventează o clădire din Sântimbru într-un Hotel-Restaurant, denumit RUSTIQ.
Situat la câteva minute de Alba Iulia, într-un ambient care parcă ne întoarce în timp şi ne prezintă viaţa ţăranului şi satului românesc, hotelul de 3 stele include o expoziție etnografică din zona Alba Iulia, care constă în costume tradiționale, unelte și instrumente populare.
Și ca profilul unui om de mare calitate să fie chiar de excepție venim și cu următorul amănunt. Călin Mătieș are 2 copii minunaţi, o fiică pe nume Alexandra, trecută de vârsta majoratului şi un băiat, pe Ştefan, care îi calcă poe urmă tatălui său. Amândoi sunt la vârste minunate, când simţi să explorezi viaţa, informaţiile şi să îţi doreşti să le dai viaţă. Alături de el îi stă mereu alături Alina, soţia lui, și ea un om extraordinar şi o mamă de excepţie, care nu doar că îi înţelege munca grea, toate deplasările şi plecările de acasă, dar îl susţine şi îi este cel mai bun prieten! O familie minunată de români din Transilvania.