Coronavirusul a lovit întreaga lume și, în mod implicit și România. Unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei fiind chiar turismul.

Valentin Adrian Iliescu – cercetător științific la INCD Turism București

O spun cu părere de rău ca pe un mare adevăr. România nu a fost în ultimii 30 de ani sprijinită de autoritățile centrale ale statului, de agențiile de turism și, pe cale de consecință, chiar și de turiștii români, care pe fondul promovării enorme făcute unor destinații turistice din afara țării, slabei propagande a locurilor minunate din țară și educației deficitare a copiilor în școli, au ocolit locurile frumoase din România în detrimentul unor destinații mai atractive din Bulgaria, Grecia sau Turcia. Și m-am referit numai la 3 destinații care au furat mulți turiști români în ultimii ani, nu neapărat pentru că au fost mai frumoase decât locuri similare din România. Au fost însă mai bine administrate, mai atractive ca prețuri și facilități, ca produse turistice inovative și, nu în ultimul rând, datorită calității superioare a serviciilor.

Nu îmi place să o spun dar este un adevăr de netăgăduit. Turismul românesc a încăput, în bună parte, după Revoluție pe mâna celor care înainte de 1989 erau lucrători în turism. Șefi de unități, ospătari, bucătari, recepționeri. Meserii extrem de onorante. Dar cu puține cunoștințe în domeniul managementului în domeniul turismului. Unii buni, alții răi. Și ce este cel mai rău, unii inadaptabili modificărilor necesare de viziune și acțiune. Unii s-au adaptat cerințelor turismului modern, alții nu. Încercând să obțină profituri uriașe în 2 luni de sezon, vorbesc evident despre hotelierii și șefii de restaurante, terase din turismul de litoral, care nefâcând niciun fel de investiții în locațiile preluate sau cumpărate pe bani puțini, pasivi și indiferenți la așteptările tot mai mari ale turiștilor și-au bătut joc de un blazon construit în zeci de ani, cu trudă și migală în timpul epocii comuniste.

Nu sunt un nostalgic al vechiului regim, dar ceea ce era frumos și strălucitor în regimul comunist, stârnind admirația, în egală măsură, a românilor și străinilor, după Revoluție a ajuns în multe cazuri ruină, spații insalubre, mușcate la greu de rugină și mucegai. mobilier și saltele distruse, lenjerii jalnice, pereți mudari și coșcoviți, nepăsare, indiferență și dispreț față de turism. Într-o antiteză evidentă cu ceea ce începea să ofere turismul din toată lumea și spre ciuda noastră, chiar și turismul în statele vecine.

M-am bucurat enorm că Guvernele României au introdus voucherele de vacanță, că au oferit posibilitatea turiștilor români beneficiari să își cunoască țara, să sprijine sectorul turistic din România dar nu pot fi deloc de acord că această soluție foarte bună pentru români și pentru Românnia a fost deturnată mizerabil în folosul unor profitori ordinari din turismul românesc.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Unii dintre patronii din turismul românesc nu au știut să profite de această importantă oportunitate pentru România. În mod scandalos și fără niciun fel de justificare, au majorat tarifele de cazare ajungând la valori uriașe (peste 6 milioane de lei vechi pe noapte pe o cameră pe litoral în vara lui 2019) dar fără să ofere cine știe ce servicii turistice de top turiștilor.

Turismul românesc a ratat în ultimii 2 ani o șansă uriașă de a reveni puternic pe scena internațională. A crescut datorită voucherelor de vacanță, s-au făcut progrese importante în privința ofertei interne și externe dar atât. Ne confruntăm cu o penurie evidentă de forță de muncă calificată, implicit cu o calitate deficitară a serviciilor din turism, puțină lume din afara țării știe ce țară frumoasă și ofertantă avem, fiindcă bugetul de promovare a turismului românesc aproape că nu există. A scăzut dramatic bugetul Ministerului Turismului pentru master-planul de investiții, multe oportunități ale statului român pentru valorificarea unor resurse importante pe care le are are România rămânând în fază de așteptare pentru o lungă perioadă de timp. Fiindcă statutului român nu îi pasă de turism. Nu este o concluzie pentru actuala guvernare. este o concluzie pentru toată perioada de după 1989. Tot ceea ce s-a făcut în ultimii ani pentru progresul și modernizarea turismului românesc, pentru introducerea lui pe harta mondială este meritul investitorilor privați, acei oameni îndrăgostiți de industria ospitalității și care, riscând și luptând pe viață și pe moarte pentru turismul românesc au creat produse turistice, destinații minunate și și-au satisfăcut la modul excepțional clienții.

Lipsa de interes a autorităților pentru turismul românesc este oficializată prin însăși decizia politică de a transforma Ministerul Turismului într-o direcție din Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Nu este oare mult prea puțin? Nu este oare mare păcat că tocmai slujitorii cu credință și performanți ai turismului românesc vor fi sacrificați de consecințele dramatice ale crizei economice ca urmare a pandemiei de coronavirus.

Statul român a uitat de turismul românesc în anii buni, cu creștere economică, cu venituri importante ale românilor. A ignorat un domeniu de activitate economică care îi putea aduce procente importante din PIB la bugetul țării. Să zicem 10% din PIB. A uitat de posibilitățile turismului românesc competitiv pe multe domenii: turismul balnear, turismul rural, turismul cultural, turismul de litoral și de turismul montan. A uitat să valorifice la potențialul său o bijuterie ca Delta Dunării. A uitat că România are o agricultură performantă și capabilă în tandem cu turismul să facă din țara noastră o destinație turistică imbatabilă.

Ce așteptări aveți acum când statul și guvernul sunt cu apa la gură. Când o criză, cum nu a fost în ultimii 80 de ani, nu numai că fură multe vieți omenești, rade fără putință de oprire tot ce înseamnă inițiativă privată, întreprinderi mici și mijlocii, fiind doar o foarte bună oportunitate pentru speculanții, șmecherii care fac averi uriașe pe seama suferinței oamenilor și pe deznădezdea și apatia statelor.

Ce este de făcut? Turismul românesc nu trebuie să stea să aștepte de la Guvernul României vreo mână de ajutor importantă. Fiindcă nu va veni. Deși este clar că că domeniul turismului este cel mai lovit de criza violentă globală care a zguduit lumea, nu trebuie să ne așteptăm la lucruri spectaculoase din partea autorităților române. Măcar de-ar dori Guvernul să scutească de taxele și impozitele de la stat pentru 3-6 luni agenții economici din turism.

Valentin Adrian Iliescu – cercetător științific la INCD Turism București

Toți cei care lucrează acum în turism – patroni, angajați, agenți de turism, cercetători, specialiști din administrația locală și centrală – trebuie să uite de disputele și diferendele mai vechi și să-și dea mâna pentru binele turismului românesc. Este momentul de maximă reformă a turismului românesc. Când toată lumea trebuie să-și unească eforturile pentru a valorifica uriașele atu-uri pe care le are România:

  1. România este o destinație turistică sigură;
  2. România are un potențial turistic fabulos, putând concura cu succes cu marile forțe din turismul european: Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Germania, Austria și Elveția, cu condiția să se implice mult mai serios în ceea ce înseamnă formarea forței de muncă, specializarea personalului în spiritului managementului și marketingului turistic, dezvoltării activității de cercetare-dezvoltare, și inovării în turism și, nu în ultimul rând, a punerii accentului pe managementul destinației turistice. Avem ce pune în valoare dar o facem mult prea puțin.
  3. România trebuie să își facă ordine în ceea ce privește Strategia de dezvoltare și promovare turistică a României măcar pentru următorii 10 ani. Dacă nu mai mult. Cu strategii construite pe bani mulți, inclusiv din fonduri europene de așa ziși experți din import care nici măcar nu știu să arate Delta Dunării pe harta României nu putem ajunge nicăieri. Asta se întâmplă cu complicitatea autorităților centrale de zece ani încoace. Eu cred că sunt suficienți experți români în turism, oameni care slujesc cu credință, pricepere și devotament turismul românesc care să facă aceste strategii, aceste proiecte și programe de valorificare a potențialului turismului românesc. Tot ceea ce se face apelând de vreo 10 ani la specialiști străini, într-o evidentă deturnare a interesului național este o scurgere imensă de resurse, de șpăgi, comisioane și parandărături pentru cei care zic că slujesc administrativ turismul românesc. Dacă ar fi după mine, aș construi mâine o Autoritate Națională în Turism cu 100 de specialiști, unul și unul, nu luați la grămadă din actualele structuri, ci evaluați cu seriozitate și competență din rândul celor pregătiți, experimentați și cu viziune, dragoste și pasiune pentru acest domeniu. Cum să dea turismul românesc înainte cu oameni care fac totul mecanic, fără implicare, fără pasiune, fără devotament. Chiar nu ați observat că turismul românesc la nivel de administrație s-a umplut de figuranți care în cel mai fericit caz pentru ei își văd de propriile interese. Cunosc mulți oameni foarte merituoși în acest domeniu, inteligenți, creativi, capabili să pună pe picioare proiecte spectaculoase, să valorifice uriașul potențial pe care îl avem. dar care nu au loc la masa discuțiilor și cu atât mai mult a deciziilor de atâția neaveniți. Nu este numai problema turismului. este problema întregii țări. Cu aceiași mediocrii la masa deciziilor turismul românesc va fi în aceeași stadiu de baltire.
  4. România are nevoie de un Cod al Turismului – o lege complexă care să adune într-una singură toate actele normative care reglementează legislația în domeniu, care elimină paralelismele sau inconsecvențele legislative din actuala legislație. O lege care să spună clar și răspicat, nu numai declarativ că ”turismul este o prioritate pentru România”. Puțină lume știe că au fost alocați în ultimii ani bani europeni pentru creșterea capacității administrative în acest domeniu, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului legislativ, dar s-au cheltuit banii pe salariile (uriașe) ale unor neaveniți care nu au lăsat nimic în urma lor. Actuala lege aflată în dezbaterea Parlamentului nu întrunește calitățile unei legi care își propune să fie legea cadru a turismului românesc.
  5. România trebuie să își propune câteva domenii prioritare în turism, domenii în care România poate deveni o destinație de top. Oricine, orice mi-ar spune, România nu este pe drumul cel bun. Am ignorat 30 de ani domeniu turismului balnear, de a ajuns în bună parte o ruină, uitând nepermis că suntem a treia forță europeană în materie de resurse balneoclimatice, am ignorat turismul rural, acolo unde România poate fi fără discuție pe locul 1, 2 și 3 la mare distanță de alții. Am uiotat de turismul cultural și de tradițiile românești care îi lasă fără aer pe toți străinii care vizitează România. Nu o spun eu, o spune chiar Prințul Charles al Marii Britanii, un om educat și plimbat prin toată lumea, fascinat de frumusețea unei țări ca a noastre și, uluit, de neimplicarea autorităților statutului român pentru a valorifica acest atu.
  6. România trebuie să pună într-o strânsă legătură produsele tradiționale produse în România, bune, sănătoase, gustoase, pregătite din materii prime curate după rețete tradiționale, cu nevoia de produse bune și bine valorificate în turismul românesc.
  7. România nu trebuie să facă poze cu ceea ce și-ar dori să fie, Trebuie să se comporte normal. Să fie ea. Așa cum este acum. Tradițională, primitoare, aproape de istorie, de locurile frumoase, nealterată, aprope de credință și de tot ceea ce este românesc.
  8. Într-un moment când Europa și lumea întreagă trece prin cea mai gravă criză cu accente dramatice pe sănătate, România trebuie să își amintească ce potențial uriaș are. Saline, aproape unice în Europa, cu impact uriaș asupra imunității oamenilor și tratării afecțiunilor pulmonare, mofete, nămol sapropelic, ape minerale și termominerale și, în plus, un sistem privat de sănătate, caracterizat prin medici foarte buni, competenți și recunoscuți la nivel mondial, dotări de excepție, comparabile cu cele din exterior, tarife foarte bune și posibilitatea de investigații și intervenții la cel mai înalt nivel. Cu pețuri mult mai mic decât în Occident. Și, în plus, o lege, o directivă europeană care ne avantajează. Care vine mănușă pe specificul României în spiritul și cu posibilitatea de a aduce milioane de europeni, în baza Directivei nr.2011/24 a Consiliului în România. Prin această Directivă prin care care conform mobilității pacienților în Uniunea Europeană am putea aduce mulți oameni în căutarea sănătății lor în România. Valorificând acest potențial uriaș – turismul de sănătate cu cele 3 componente: turism balnear, wellness&spa și turismul medical – inclusiv în favoarea a cel puțin 20 de milioane de români.

Este un moment de mare restriște pentru turismul românesc. Dar poate și un moment de analiză, de măsuri și acțiuni imediate care să ne scoată în următorii 2-3 ani din actuala situație.

Turismul este înainte de toate o carte de vizită pentru români și pentru România, un mod de a ne păstra și îmbunătăți starea de sănătate, de a ne menține tonusul optimist, de a trăi cu bucurie și speranță pentru un viitor mai bun.

Valentin Adrian ILIESCU

Cercetător științific – INCD Turism București