Craiova – Cetatea Băniei (1)

Craiova este un important centru economic și universal-cultural al României și, în mod sigur, cel mai important oraș al Olteniei.

Un oraș cu numeroase construcții vechi, case și palate boierești, biserici și alte clădiri frumoase. De acest oraș sunt legate multe nume istorice ale istorie noastre, mari domnitori și boieri din Craiova. printre cei mai importanți domni și boieri olteni putem aminti de Neagoe Basarab, Radu de la Afumați, Matei Basarab, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Gheorghe Bibescu, Barbu Știrbey, Mihai Viteazul, Frații Buzești, Iancu Jianu, Tudor Vladimirescu, boierii Vorvoreanu, Romanescu, Otetelișeanu.

Municipiul Craiova este legat și de o serie de alte personalități ale României care s-au impus în inventică, diplomație, artă, cultură: Petrache Poenaru, Nicolae Titulescu, Eugen Carada, Constantin Brâcuși, Theodor Aman, Constantin Lecca, Corneliu Baba, Francisc Sirato, Ion Țuculescu.

Craiova este municipiul de reședință al județului Dolj, din Oltenia, România, format din localitățile componente Craiova, Făcăi, Mofleni, Popoveni și Șimnicu de Jos, și din satele Cernele, Cernelele de Sus, Izvorul Rece și Rovine. Conform recensământului din anul 2011 orașul avea o populație de 269.506 de locuitori.

Municipiul Craiova este situat în sudul României, pe malul stâng al Jiului, la ieșirea acestuia din regiunea deluroasă, la o altitudine cuprinsă între 75 și 116 m.

Craiova face parte din Câmpia Română, mai precis din Câmpia Olteniei care se întinde între Dunăre, Olt și podișul Getic, fiind străbătută prin mijloc de Valea Jiului. Orașul este așezat aproximativ în centrul Olteniei, la o distanță de 227 km de București și 68 km de Dunăre. Forma orașului este foarte neregulată, în special spre partea vestică și nordică, iar interiorul orașului, spre deosebire de marginea acestuia, este foarte compact. Pentru populația sa, suprafața orașului este mică.

Regimul climatic este temperat continental specific de câmpie, cu influențe submediteraneene, datorate poziției depresionare pe care o ocupă județul în sud-vestul țării. Valorile medii ale temperaturii sunt cuprinse intre 10-11,5° iar precipitațiile sunt mai scăzute decât în restul teritoriului.

Relieful orașului Craiova se identifică cu relieful județului Dolj, respectiv de câmpie. Spre partea nordică se observă o ușoară influență a colinelor, în timp ce partea sudică tinde spre luncă.

În prezent, Craiova are o populație de circa 300.000, fiind al 6-lea oraș din România, în timp ce zona metropolitană a Craiovei numără în jur de 335 000 locuitori.

Originea numelui actual al orașului este subiectul multor controverse și plutește în legendă; singurul lucru care se poate spune cu certitudine este că numele vine de la slavonescul „kralj” (rege, crai).

Așezarea Craiovei apare prima data în inscripția de pe mormântul lui Vladislav I, apoi la 1 iunie 1475, într-un hrisov al domnului Laiotă Basarab sub numele de Pelendava.

În afara denumirii antice, Pelendava și a numelui actual (Craiova), localitatea a mai purtat începând cu secolele VII-VIII denumirea latină Ponsiona (pod peste Jiu) denumirea aflată pe o inscripție găsită pe un fragment de stelă în apropierea castrului Pelendava datată din secolul al VII-lea.

O parte a istoricilor, în frunte cu Nicolae Iorga, Bogdan Petriceicu-Hașdeu și Alexandru D. Xenopol consideră că pe teritoriul de azi al Craiovei a fost teatrul bătăliei de la Rovine din timpul lui Mircea cel Bătrân.

La sfârșitul secolului al XV-lea, Craiova era un târg, întins pe moșia puternicilor boieri Craiovești și a Basarabilor. După prima jumătate a secolului al XVI-lea, Craiova este numită frecvent oraș, fiind cel mai important loc al schimburilor din zonă.

Apărută in ultimele decenii ale secolului al XV-lea, Marea Bănie de Craiova a devenit într-un timp relativ scurt cea de-a doua instituție politică a țării ca importanță, după domnie.

În timpul lui Mihai Viteazul, Craiova a cunoscut o puternică înflorire, izvoare contemporane prezentând orașul ca un important centru politic si militar. Craiova a fost în evul mediu și un centru cu un important rol militar și strategic, fiind un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane.

În 1770 – 1771 capitala Țării Românești este mutată la Craiova.

În timpul ocupației țariste (1828 – 1834), Craiova cunoaște creșteri economice importante. Existau în 1832 un număr de 595 de prăvălii, din care „197 de lemn și 398 de zid”. Orașul se menține ca centru comercial al Olteniei; exportă în Austria și Turcia cereale, piei, ceară, animale, seu și cervis. În 1846 la Craiova s-a înființat prima societate românească pe acțiuni pentru transportul cerealelor cu vaporul pe Dunăre, la Brăila.

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, Craiova – cu cei peste 40.000 de locuitori – era un oraș ce avea mici fabrici și ateliere de produse chimice, mașini agricole, arte grafice, tăbăcarii, textile, materiale de construcții etc.

În 1913, în timpul guvernului Titu Maiorescu, se semnează tratatul de pace prin care se încheie Războiul balcanic, tratat cunoscut în istorie sub numele de „Pacea de la Craiova”.

În anii neutralității (1914-1916), Craiova a devenit un puternic centru militar, aici fiind cartierul general al „Armatei I”. În august 1916, în momentul intrării în război, Armata I avea un efectiv de 134.400 de oameni.

În 1940 Craiova devine locul „conferinței romano-bulgare”, în urma discuțiilor româno-bulgare de la Craiova, s-a semnat un tratat, în 7 septembrie 1940, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul) revenea Bulgariei.

Începând cu anii ’60 orașul devine un puternic centru industrial; se dezvoltă industria constructoare de mașini și utilaje, de avioane, industria chimică, alimentară, ușoară, a materialelor de construcții, industria electrotehnică, industria extractivă, industria energetică. Între ele se pot enumera Electroputere Craiova, fabrica de avioane, cea de automobile sau Combinatul de la Ișalnița.

În prezent, la Craiova funcționează o importantă fabrică de automobile marca Ford.

Astăzi, Craiova este un important centru economic și universitar-cultural.

Universitatea din Craiova este parte integrantă a comunităţii academice europene și internaționale, împărtăşind valorile culturale, morale, ştiinţifice şi educaţionale ale acesteia.

Universitatea din Craiova a adăpostit inițial Palatul de Justiție, iar din 1947, printr-o lege promulgată de Regele Mihai I, a fost înființată cea de-a cincea din România, în ordine istorică.

Universitatea din Craiova este o instituţie de stat pentru învăţământ superior de prim rang, evaluarea instituţională a Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în 2009 finalizându-se cu acordarea „Gradului de încredere ridicat”.Universitatea din Craiova s-a situat, în toate clasamentele naţionale şi internaţionale realizate în ultimii 20 de ani, în primele 10 universităţi din România. Universitatea din Craiova manifestă o atitudine de responsabilitate publică cu privire la calitatea educaţiei furnizate, performanţa cercetării ştiinţifice şi serviciile furnizate comunităţii. Universitatea din Craiova derulează parteneriate strategice şi operaţionale cu reprezentanţi ai mediului socio-economic şi cultural (IMM-uri, companii multinaţionale, bănci, instituţii publice, muzee, teatre etc), menite să asigure pregătirea practică solidă a studenților. Universitatea din Craiova are 12 facultăți de profil, fiind una dintre cele mai căutate de studenți, profesori, masteranzi și doctoranzi.

Universitatea de Medicină și Farmacie este una dintre cele mai importante instituții academice de profil din țară. Medicina din Craiova școlește studențti din țară și străinătate din 1970, când a fost înființată Facultatea de Medicină și functionează ca universitate din 1998.

Instituția are în structura sa patru facultăți cu mai multe specializări, oferă studii de licență, masterat și doctorat și este un recunoscut centru de cercetare în diverse specializări medicale.

Teatrul Național din Craiova a fost fondat in anul 1850 iar actuala cladire, construita dupa planurile arhitectului Alexandru Iotzu, a fost inaugurata in anul 1973.

Cu o istorie de 170 de ani, premiat de-a lungul timpului pe toate meridianele lumii, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova este prezent în rândul marilor teatre internaționale, alături de care a participat la cele mai importante festivaluri. Membru al Convenţiei Teatrale Europene (CTE) din anul 1995, Teatrul Naţional „Marin Sorescu” din Craiova este primul teatru dintr-o ţară din Europa Centrală şi de Răsărit care intră în componenţa acestei asociaţii internaţionale de breaslă. Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este o instituţie de cultură finanțată de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

Începând cu anul 2015, Naționalul craiovean organizează „Gala TNC”, un eveniment cultural unde publicul craiovean votează și își poate întâlni actorii favoriți, cu participarea extraordinară a unor invitați de marcă din țară. Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova este singurul teatru din România care a fost decorat de Președinția României cu Ordinul „Meritul Cultural” în rang de Comandor, „în semn de apreciere deosebită pentru realizările de excepție ale colectivului TNC, care au făcut din această instituție culturală una dintre cele mai renumite scene ale României”.

Craiova are instituţii extrem de importante pentru viaţa sa culturală şi socială. Alături de acestea se află şi Filarmonica Oltenia, care a făcut o tradiţie în a interpreta creaţii clasice muzicale.

Activitatea artistică a filarmonicii se desfăşoară pe mai multe compartimente, acestea fiind: Orchestra Simfonică, Orchestra de Cameră, Corala Academică şi multe grupuri camerale.

Peste 80 de instrumentişti profesionişti care formează Orchestra Simfonică.
În repertoriul acestui renumit ansamblu se află capodopere ale muzicii simfonice şi ale celei vocal-simfonice. Pe lângă acestea, repertoriul cuprinde adevărate “bijuterii muzicale”, rock simfonic şi jazz simfonic.

De asemenea, orchestra oferă concerte pline de naturaleţe, originale, spontane şi totodată pline de energie. Astfel, datorită reprezentaţiilor oferite de-a lungul timpului, Filarmonica Oltenia a acumulat un mare prestigiu cultural.

La Craiova funcționează și Opera Română, instituție aflată în subordinea primăriei și Consiliului local din Craiova, continuând o istorie de aproape 150 de ani a teatrului liric din Craiova și a unei mari artiste care s-a născut și a crescut aici. Elena Teodorini.

Ce poți vedea în Craiova în afara instituțiilor de cultură anterior menționate?

Clădirea Primăriei și Consiliului Municipal

Este una dintre cele mai elegante clădiri ale orașului. Fost sediu al Băncii Comerțului, construcția a fost realizată după planurile arhitectului Ion Mincu la începutul secolului al XX-lea, la inițiativa bancherului Constantin Neamțu.

Interiorul clădirii păstrează stucaturile, vitraliile, mozaicurile venețiene și grilajele din fier forjat originale. Sediu de banca în 1948, a găzduit mai târziu Filiala Academiei de Știinte Istorice, Arheologice și Etnografice, iar din 1989 este sediul Primariei și al Consiliului Local al Municipiului Craiova.

O altă clădire impresionantă a Craiovei este sediul Prefecturii și al Consiliului Județean Dolj – Palatul Administrativ

Clădirea a fost proiectată de un promotor al stilului neo-românesc în arhitectură – domnul arhitect Petre Antonescu – și a fost construită în anul 1913 de Giovanni Battista Peressutti, ca sediu de Palat Administrativ.

Clădirea se remarcă printr-un plan simetric și un turn central masiv, iar interiorul este marcat de o scară de onoare, coloane, capiteluri și o serie de elemente specifice arhitecturii vechi românești. De-a lungul timpului, Palatul Administrativ a găzduit Muzeul de Antichități și Etnografie Dolj, Muzeul Regional al Olteniei, Direcția de Căi Ferate Germane, iar din 1989 găzduiește sediile Prefecturii și Consiliului Județean Dolj.

Un loc pe care obligatoriu trebuie să îl vezi dacă mergi la Craiova este Centrul istoric. A fost în întregime reabilitat în 2015, printr-o investiție care a contribuit la redarea strălucirii unei zone istorice, prin amenajarea a peste 23.000 mp de spații publice urbane și aproximativ 1250 mp de spații verzi.

Trecătorul care intră în Centrul Istoric al Craiovei, retrăiește atmosfera anilor 1900 datorită străzilor pavate cu granit, mobilierului stradal cu design de epocă, felinarelor, scuarurilor și piațetelor, fântânilor, statuilor cu alură antebelică, dar și datorită evenimentelor care au loc aici în perioada estivală.

Fântâna muzicală este cea mai mare fântână arteziană din ţară şi una dintre puţinele de acest tip din Europa. Fântâna are o suprafaţă de 288 de metri pătraţi şi a fost instalată în Piaţa Prefecturii (Piaţa Mihai Viteazul) din centrul Craiovei. Apa ţâşneşte la peste 20 de metri înălţime, luminată de 361 de proiectoare subacvatice cu zeci de culori. S-au folosit 150 de pompe submersibile şi 660 de duze.

Palatul Jean Mihail – Muzeul de Artă Craiova găzduiește peste 1200 de piese de artă românească și străină, inclusiv lucrări semnate de marele Constantin Brâncuși. Construcția palatului a durat 7 ani și a fost finalizată în anul 1907. Proiectul aparține arhitectului francez Paul Gottereau, iar finanțarea construcției a fost făcută de către Constantin Mihail – unul dintre cei mai bogați români ai acelor vremuri.

La construcția palatului s-a folosit stucatură aurită, oglinzi venețiene, candelabre cu ornamente de cristal de Murano și tapiserii cu mătase de Lyon.

Palatul a fost acoperit cu ardezie și dotat încă de la început cu instalație electrică și încălzire centrală. Prețuit pentru valoarea sa artistică, el a figurat încă din anul 1947 ca unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură civilă de la începutul secolului al XX-lea.

Muzeul Olteniei – Secția Istorie și Arheologie este un alt loc important de văzut în Craiova. Pe locul actualei clădiri a muzeului, în secolele al XVII – lea și al XIX-lea, exista un izvor într-un codru străvechi, de unde se distribuia, contra-cost, apă în zona istorică a Craiovei. La începutul secolului al XX-lea, ca urmare a donării terenului către Primăria Craiova, aceasta, împreună cu Ministerul Învățământului, construiesc aici o școală primară de băieți și fete, clădire care a devenit funcțională în toamna anului 1906, cu prilejul jubileului a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. În anul 1948 clădirea a fost acordată Muzeului Olteniei, aici funcționând o perioadă Arhivele Statului și toate muzeele din Craiova.

Casa Băniei este clădirea datează din anul 1699 din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu și a fost construită pe locul fostelor case ale boierilor Craioveși. Din anul 1967, clădirea adăpostește Muzeul Etnografic al Olteniei, unde este găzduit un tezaur folcloric important, reprezentand întreaga regiune a Olteniei

Craiova are enorm de multe locuri și clădiri de văzut și vizitat. Vom încheia acest prim episod dedicat Cetății Băniei oprindu-ne pentru ane trage un pic sufletul în Parcul Nicolae Romanescu.

Parcul Nicolae Romanescu este cel mai mare parc al orașului. La inițiativa lui Nicolae P. Romanescu, primarul Craiovei la acel moment, s-a început în 1901 construcția parcului care a durat 2 ani.

Suprafața totală a parcului este de 96 de hectare și cuprinde plantații ornamentale de arbori și arbuști, o intindere de apă de 4 hectare, un hipodrom de 20 de hectare, drumuri, alei și poteci care însumează peste 35 de km lungime. Este considerat al treilea cel mai mare parc natural din Europa.

Parcul este dotat cu un amfiteatru pentru spectacole – Teatrul de Vară, cu una dintre cele mai vechi grădini zoologice din țara, si mai include Casa Bibescu, Castelul Fermecat, dar și câteva restaurante.

Aleile, podurile și podețele din parc au fost recent reabilitate, fiind amplasați peste 700 de stâlpi ornamentali de iluminat public, dar și 99 camere video de supraveghere în întregul parc.

Ultimul lucru despre care vă vom vorbi în acest prim episod dedicat Craiovei este noua arenă de fotbal intitulată ”Ion Oblemenco”.

Stadionul Ion Oblemenco a fost inaugurat in 2017 și a fost construit pentru a putea găzdui competiții de fotbal de nivel internațional și din campionatul intern, dar și pentru alte tipuri de sporturi: rugby, oină, hochei pe iarbă, minihochei sau fotbal american.

Principala activitate sportivă care se desfășoară pe acest stadion sunt meciurile de pe teren propriu ale echipei de fotbal FC Universitatea Craiova, echipa fanion a Olteniei.

Aici se pot organiza și concerte, târguri, expoziții, evenimente culturale sau sociale.

Stadionul este conceput pe cinci etaje, cu un total de 30.960 de locuri, cu o suprafață desfășurată de 56.000 mp, o suprafață acoperită de 30.000 mp, fiind al doilea ca mărime din țară după Arena națională din București. dar fiind la fel de frumos.

Complexul sportiv este proiectat cu spații comerciale, un hotel și un restaurant cu vedere la terenul de fotbal, iar fațada este ca o cortină a unui teatru. În vecinatate este construit și un stadion de atletism de 5000 de locuri.