Ce facem cu turismul balnear? (1)

Mă număr printre aceia care resimt cu multă durere faptul că ori de câte ori cineva din România (Guvern, patronate, organizații profesionale) pune problema, în ultimii ani, turismului românesc vorbește, aproape fără excepție, de fapt de turismul de litoral. Toate lumea se întreabă acum, mai mult ca oricând, ce facem cu hotelurile de la mare, cu restaurantele, terasele și cluburile de fițe de pe Litoral, cu plajele, cu starea de protecție a turiștilor pentru a veni la mare. subliniez la mare.

Peste 90% din relatările de presă din ultimile 3 luni, ancorate în zona frământării generale ”ce facem cu turismul?”, sunt, de fapt, idei și păreri și gânduri exclusiv pe tema ”ce facem cu turismul de litoral?”

Nu este deloc rău și, sincer, mă bucură nespus că hotelierii de pe litoral își pun serios această problemă, chiar mai mult decât în ultimii ani, când în multe locuri din această zonă, în această perioadă a anului (mai-iunie), Litoralul românesc, cu foarte puține excepții, nu era pregătit pentru deschiderea sezonului estival. Mulți dintre hotelierii de pe Litoral se obișnuiseră cu ideea că într-o lună și jumătate de sezon estival se poate câștiga mult și bine încât poți să trăiești liniștit tot anul.

Doamne ajută că, măcar acum, în plină pandemie, hotelierii de pe Litoral se preocupă foarte mult de funcționarea la standarde de calitate a serviciilor turistice dar și a normelor de sănătate impuse de autorități. Ei ridică o problemă importantă pentru o componentă de bază a turismului românesc. și, personal, voi susține orice idee menită să sprijine turismul de litoral.

Mă neliniștește cumplit faptul că nu se vorbește aproape deloc despre turismul de sănătate, la modul general, și despre turismul balnear românesc, la modul particular, care, parcă, conform deciziilor guvernamentale din aceste zile, pare a fi definitiv îngropat. Guvernul parcă i-a pus cruce.

Asocierea turismului balnear cu potențialii beneficiari – persoanele de peste 65 de ani – este nu numai o imensă eroare de interpretare a guvernanților care au guvernat acest domeniu în ultimii 30 de ani. Este o fractură logică și o eșuare evidentă a unui guvern incapabil să înțeleagă rostul turismului balnear, raportându-se în primul rând la ceea ce fac țări de la care ar trebui să luăm notițe și cu stânga și cu dreapta.

România este o țară cu un imens potențial balnear, cu resurse hidrominerale cu efect terapeutic execpționale, adevărate oaze de sănătate, de recuperare și recreere, unel dintre ele cu un rol imens în ceea ce înseamnă creșterea imunității organismului și ameliorarea bolilor cronice care, pot genera pericolul de comorbiditate în cazul unei pandemii. Potențialul terapeutic uriaș pe care îl deține România este confirmat științific pe plan internațional. Doar Guvernul României este mut, surd și orb la toate aceste argumente.

Oare guvernele Franței, Cehiei, Germaniei sau Italiei manifestă aceeași indiferență ca și conducătorii noștri față de ”fabricile lor de sănătate”: Vichy, Karlovy Vary, Baden-Baden sau Montecatini Terme?

În niciun caz. Dimpotrivă, sprijin total, fonduri importante alocate tratamentului balnear pentru persoanele cu afecțiuni cronice. Toate aceste țări înțelegând că este mai ieftin și, poate chiar mai eficient și mai sănătos, să tratezi anumite afecțiuni prin tratament balnear decât prin tratamente cu medicamente scumpe de sinteză.

Se știe, România are resurse terapeutice importante în domeniul balnear, confirmate științific, identice ca efecte terapeutice celor din cele 4 stațiuni de renume mondial la care m-am referit anterior. Dar nu alocă nici măcar 1% din atenția, preocuparea, administrarea și valorificarea lor, ele fiind o resursă extrem de importantă pentru sănătatea românilor.

Nici măcar pandemia cu noul coronavirus (COVID 19) nu a generat o schimbare de atitudine din partea guvernanților în privința acordării unui regim normal de tratament și susținere acestui domeniu de top al turismului, ba chiar aș spune se află în cel mai trist moment al existenței sale.

Mi-e teamă că justificând imposibilitatea desfășurării procedurilor balneare din motive de siguranță, vezi, Doamne, câtă grijă au ei pentru persoanele de vârsta a treia, stațiunile balneare și balneoclimatice din România vor rămâne multă vreme închise, hotelurile și bazele de tratament vor rămâne pustii, traseele de cură în zone cu bioclimat binefăcător nu vor mai fi călcate de nimeni.

Este un mare adevăr. Anul acesta stațiunile și unitățile turistice din turismul balnear erau mai bine pregătite din toți cei 30 de ani de la Revoluție să facă o impresie foarte bună turiștilor prin curățenie, servicii de bună calitate, multe acțiuni și elemente noi care să dea mai multă atractivitate stațiunilor balneare.

Mai mult, mi-este teamă că justificând nevoia unei rectificări bugetare, Guvernul va tăia fără milă biletele pentru tratament acordate pensionarilor prin Casa Națională de Pensii. Că va elimina posibilitatea prelungirii valabilității voucherelor de vacanță emise anterior pandemiei și, cel mai grav, se va opune cu fermitate continuării acordării acestora în 2020 și în 2021. Ceea ce ar fi o imensă eroare. O decizie condamnabilă, fără niciun fel de justificare științifică, asimilabilă cu un grav atentat la sănătatea populației.

Să ne aducem aminte. Cu vreo două săptămâni înainte de declararea primei stări de urgență din acest an și de Ordonața Militară Nr.1, Ministrul Muncii, doamna Violeta Alexandru, a stopat alocarea biletelor pentru pensionari în stațiunile balneare și balneoclimatice. Chit că avusese loc licitația pentru achiziția de bilete de tratament balnear și cîștigătorii semnaseră contracte pentru următorii 3 ani.

A urmat seria declarațiilor referitoare la persoanele de peste 65 de ani, pe care, dintr-o mult prea mare dorință de protejare, le-am izolat și i-am condamnat la o marginalizare socială care, sunt sigur, le face mult mai mult rău decât boala în sine.

Acești oameni, persoanele de peste, 65 de ani, sunt, în imensa majoritate, oameni care au o afecțiune cronică, o comorbiditate, cum le place să spună medicilor, care îi fac extrem de vulnerabili în asociere cu virusul COVID 19. Trebuie să îi protejăm, să le asigurăm siguranța. dar oare după ce am spălat copilul, în cazul nostru, odată cu apa murdară nu am aruncat și copilul? Vă spun eu sigur. DA.

Pentru că nu numai vârstnicii au nevoie indispensabilă de tratament balnear. Toate protocoalele moderne vorbesc de prevenție, de administrare de asemenea tratament încă de la apariția primelor semne de boală, înainte ca boala să devină cronică.

Tratamentul balnear asociat cu mișcarea în aer liber, cu procedurile wellness&spa, cu mâncarea sănătoasă sunt elemente importante ale unui stil de viață sănătos și, cu atât mai mult, a nevoii și preocupării pentru îmbătrânire activă și sănătoasă. această politică publică fiind numitorul comun al tuturor statelor membre ale Uniunii europene care pun accentul pe sănătatea populației.

În toată lumea civilizată care crede și utilizează pe scară largă tratamentul balnear, ieșirea în natură, socializarea ca factor terapeutic, aceste soluții produc și beneficii financiare. Pentru stat, pentru cetățean, pentru economie. Dar noi nu vedem această realitate. Suntem mărginiți și cei care iau decizii pentru noi habar nu au de aceste lucruri. Fiindcă nu sunt de specialitate, nu le place să citească, să știe ce poate oferi România și cât de importantă este sănătatea oamenilor în politica oricărui stat normal.

Guvernul României a prescris tuturor vârsnicilor din România un drog foarte periculos: IZOLAREA, SINGURĂTATEA, neștiind, în imensa sa superficialitate că, singurătatea pentru vârstnici, izolarea de toți cei apropiați este. în mod sigur, o condamnare la moarte. Lipsa acestor proceduri balneare care îi țin în viață de ani de zile fiind un element care va agrava boala cronică, consumul de medicamente, nevoia de internări în spitale, situații critice și, nu în ultimul rând, moartea pacienților abandonați de statul român. Tratamentul balnear este necesar și eficient pentru viața și sănătatea multor persoane vârstnice.

Măsurile anunțate în ultimele zile ne lasă sentimentul amar că anul acesta TURISMUL BALNEAR, repet greșit asociat numai persoanelor de peste 65 de ani, VA FI ÎNCHIS DEFINITIV. De ce nu, poate și la anul, fiindcă nimeni nu știe cât se va prelungi această stare de incertitudine. Și, în fond, este cel mai simplu să închizi ceva, să nu mai aloci bani pentru un program guvernamental, cheltuind sume uriașe pe achiziția unor consumabile în condiții obscure de procurare a acestora. Da, domnilor guvernanți, turismul balnear nu dă șpăgi șmecherilor, oferă însă în schimb sănătate, viață mai lungă, speranță și bucuria de a fi alături de ai tăi.

Stau și mă întreb și nu găsesc niciun fel de explicație. De ce de aproape 3 decenii turismul balnear românesc, atât de valoros ca resurse, expertiză și beneficii dovedite pentru sănătatea oamenilor nu se bucură de niciun fel de susținere și includere în cadrul priorităților guvernamentale între domeniile majore ale turismului românesc. Culmea este că o măsură foarte bună legată de sprijinirea turismului balnear, dar nefericit inclusă într-o ordonanță de urgență (OUG nr.114/2018), a fost abrogată odată cu ordonața mai sus menționată. Câte lucruri bune erau identificate a putea fi susținute în folosul turismului balnear, inclusiv a sănătății românilor.

Este clar. Turismul balnear este orfan. mmama și tatăl turismului românesc nu au ochi și suflet pentru acest domeniu. Poate și pentru faptul că aproape toți miniștrii turismului din ultimii ani ori fiindcă proveneau de pe Litoral, ori aveau o mare afinitate pentru turismul de litoral sau erau în relații extrem de cordiale cu patroni din acea zonă. Și, pe cale de consecință, nu au tratat cu respectul și considerația pe care o merita turismul balnear.

Într-un amplu proces de cercetare cantitativă a așteptărilor, interesului și modificărilor de comportament al românilor din perspectiva coronavirusului asupra acestui domeniu de activitate, cercetare realizată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism în aceste zile, care a luat în calcul opiniile specialiștilor din turism, agenților economici dar și a consumatorilor semnificativi de produse turistice, am constatat cu multă bucurie că domeniul turismului balnear este apreciat de majoritatea lor ca un domeniu cu potențial uriaș dar care a fost grav ignorat de autoritățile statului român. Deși, acesta putea aduce un mare avantaj în privința schimbării în bine a stării de sănătate a românilor cu costuri mult mai mic, infinit mai mici, decât cele prin utilizarea pe scară largă a produselor farmaceutice de sinteză.

Am cerut colaboratorilor și partenerilor mei din diferite stațiuni balneare și balneoclimatice din România informații despre ce se întâmplă acum în aceste localități. Și dincolo de preocuparea agenților economici și a edililor acestor localități de a aduce infrastructura turistică la un nivel competitiv și atractiv, stațiunile fiind pregătite încă din 15 martie pentru a lansa sezonul 2020, pe fondul ultimelor decizii guvernamentale de la începutul lunii mai 2020, se pare că acest domeniu – turismul balnear – va fi lovit mortal de decizia oamenilor politici. Fiindcă deciziile nu se iau de specialiști ci de politruci fără niciun fel de expertiză în domeniu și, foarte clar, în detrimentul a ceea ce este bun și valoros în turismul românesc.

Sute de ani de activitate benefică sănătății oamenilor, recunoaștere și apreciere internațională la cel mai înalt nivel, tendințele în politicile publice de nivel european și mondial nu au niciun fel de valoare în fața deciziilor mărginite ale unui guvern care nu vede pădurea de copaci.

Mă bucură nespus faptul că, entități importante și cu implicare majoră în susținerea turismului balnear românesc de foarte mulți ani – Organizația Patronală a Turismului Balnear (OPTBR), Asociația Națională a Stațiunilor Balneare și Balneoclimatice din România (ANSBBR), Asociația Română de Balneologie (ARB), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism (INCDT), Federația Națională a Patronatului din Turismul Românesc (FNPTR), Federația Patronatului Hotelierilor din România (FPHR) – conștientizează și susțin necondiționat rolul turismului balnear într-o societatea sănătoasă, faptul că acum, în acest moment important de cotitură pentru toată omenirea generat de pandemia cu noul coronavirus (COVID 19) este nevoie disperată de resetarea și relansarea turismului balnear. Chiar este necesar, chiar ne trebuie.

Susțin necondiționat și mă alătur în totalitate afirmațiilor domnului Nicu Rădulescu – președintele OPTBR, care, în cadrul unei conferințe video desfășurate în luna martie 2020, la care a participat și secretarul de stat Răzvan Pîrjol a declarat:
„Sperăm că stațiunile balneare românești, care sunt adevărate oaze de sănătate, vor fi utilizate imediat după ce trece coronavirusul. Oamenii vor avea nevoie să-și reîncarce bateriile, să-și întărească sistemul imunitar și, totodată, să-și recapete starea de bine cu ajutorul factorilor naturali de cură și a tratamentelor balneare. Abia atunci vom descoperi cu adevărat valoarea stațiunilor noastre balneare”.

Valentin Adrian Iliescu, cercetător științific