La 4 Km de Roșiorii de Vede, în județul Teleorman, într-o vale extrem de pitorească, se află cel mai vechi lăcaș de cult din Teleorman și unul dintre cele mai vechi din Romania, având peste 500 de ani vechime.
Mănăstirea Coșoteni, pentru că despre ea este vorba, este o mănăstire ortodoxă din România situată lângă satul Coșoteni, comuna Vedea, județul Teleorman. Ctitorită în anul 1647 de către Matei Basarb pe locul unui vechi schit ce datează din vremea lui Negru Vodă, Mănăstirea Coşoteni este unul dintre cele mai impresionante monumente istorice din Teleorman.
Mănăstirea se află la 35 de kilometri de Alexandria, pe drumul care leagă municipiul Roşiorii de Vede de comuna Vedea, la poalele dealului satului Coşoteni, într-un peisaj încărcat de istorie. Lăcaşul este închinat Sfântului Mare Mucenic Dimitrie şi Sfântului Cuvios Mucenic Efrem cel Nou.
Aici a funcţionat, pentru o vreme, o şcoală la care învăţau copiii boierilor din aceste locuri.Dovezi ale acelor vremuri sunt moşiile pe care le primea mănăstirea în dar şi care sunt atestate de hrisoavele lăcaşului. Pisania Mănăstirii Coşoteni datează de la 1 august 1647 şi se păstrează astăzi la Muzeul de Artă al României.
Satul Coșoteni, din apropierea mănăstirii, este locul de naștere al vestitului cărturar Radu Grămăticul, cel care va traduce un Tetraevangheliar, în 1574, păstrat astăzi la British Library.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Într-o notiță în limba slavonă de la sfârșitul Tetraevangheliarului, traducătorul consemnează satul natal ca aparținând mănăstirii de lângă Roșiorii de Vede.
Acest lăcaș a fost ctitorit de Negru Vodă, care, ascunzându-se de turci în scorbura unui copac, a pus potcoavele calului invers și i-a dat acestuia drumul, scăpând astfel de la moarte.
Această poveste legată de întemeierea Mănăstirii Coşoteni spune că lăcaşul a fost ridicat în jurul unui copac, copacul în care s-a ascuns Negru Vodă de turcii care îl urmăreau. Ca să-şi arate recunoştinţa faţă de locul care l-a salvat, a zidit în jurul copacului o bisericuţă. Se spune că trunchiul este şi acum în zidul bisericii.
Drept mulțumire bunului Dumnezeu care i-a lungit zilele, pe acel loc Negru Vodă a ridicat la anii 1300 un mic schit, iar la peste 300 ani după, mai precis în 1647, Matei Basarab ridica actuala construcție, care se pastrează și astazi.
Trunchiul copacului în a cărui scorbură s-a ascuns Negru Vodă se află zidit în peretele din dreapta bisericii, după ce o bună bucată de vreme a servit pe post de Masă Sfântă din Altar.
Biserica a fost avariată de-alungul timpului. În 1708, biserica a fost restaurată de domnitorul Constantin Brâncoveanu care a transformat-o în metoc al Mănăstirii Văcăreşti-Bucureşti. A rămas cu acest statut până în anul 1864 când legea secularizării averilor mănăstireşti i-a schimbat soarta, transformând-o în mănăstire de sine stătătoare, dar fără averi.
În prezent din vechiul aşezământ monahal mai există doar vechea biserică care a fost consolidată şi restaurată, în urma unor ample lucrări demarate în 1997.
A fost redeschisă pentru slujbe, dar doar ca biserică de parohie, în lipsa personalului monahal. Începând cu 2014, lăcaşul a redevenit mănăstire.
Mănăstirea funcționează și astăzi, fiind în continuă reabilitare și dezvoltare.