Continuăm seria articolelor dedicate de COLȚIȘOR DE ROMÂNIA porțiunii din vecinătatea Dunării aparținând Dobrogei. Și vă vom prezenta astăzi un loc care atrage ca un magnet pe toți credincioșii fiindcă el reprezintă locul unor mari minuni. Loc de închinăciune și de vindecare trupească și sufletească. Vă invităm la Mănăstirea Dervent.
Mănăstirea Dervent este o mănăstire ortodoxă din România situată în satul Galița, comuna Ostrov, județul Constanța.
În apropierea mănăstirii se află cetatea bizantină Păcuiul lui Soare (secolul al X-lea), considerată de către mulți cercetători ca fiind vechea cetate Vicina, din care a fost adus în 1359 la Curtea de Argeș primul Mitropolit al Țării Românești, Iachint.
Mănăstirea Dervent oferă călătorilor prin Dobrogea masă și găzduire pentru o noapte în arhondaric, fără taxă, cu condiția respectării unor reguli de bună-cuviință într-un lăcaș sfânt, prilej de rugăciune și de vindecare pentru sufletele în căutare de liniște, tihnă și sănătate.
Hramul Bisericii este Sfânta Cuvioasă Parascheva, Izvorul Tămăduirii, prăznuit pe 14 octombrie.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Am spus chiar prin titlul articolului că Mănăstirea Dervent are o poveste impresionantă. O poveste legată de faptul că toți credincioșii o consideră un loc sfânt în care se întâmplă multe minuni. Mănăstirea Dervent este locul în care crucile cresc din pământ singure iar oamenii bolnavi își găsesc aici tămăduirea.
Despre Mănăstirea Dervent se spune că este un loc în care se întâmplă minuni. Sfânta Cruce din acest loc ajută pe fiecare credincios care vine să se roage.
Mănăstirea Dervent mai este cunoscută și sub denumirea de Mănăstirea Crucii de leac căci Sfânta Cruce crește natural din pământ. Bolnavii care se roagă în interiorul paraclisului la Sfânta Cruce își găsesc tămăduirea.
În curtea mănăstirii mai există o cruce pentru animalele bolnave. Acestea sunt aduse și priponite lângă ea, iar după o noapte se spune că sunt vindecate.
Oameni din toate colțurile țării vin aici cu speranță să se roage la Sfânta Cruce să le aline suferințele, durerea. Mulți dintre cei care s-au rugat aici – ologi, șchiopi, surzi, muți s-au vindecat.
Celor care au nevoie de ajutor le sunt rostite rugăciuni și sunt unși cu untdelemn din candele care sunt mereu aprinse.
Mulți dintre aceștia sunt lăsați să doarmă lângă Cruce.
Credința adevărată și rugăciunile puternice le-au ajutat.
Și apa din Izvorul Sfântului Andrei de aici face minuni. Poate reda vederea celor care nu văd.
În Mănăstirea Dervent se găsește și icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni.
Mănăstirea cu patru Cruci Sfinte
În perioada împăratului Dioclețian, pe locul unde acum se află biserica mănăstirii Dervent au fost martirizați patru creștini. De atunci au fost păstrate patru cruci care au puteri tămăduitoare.
Crucea făcătoare de minuni se găsește în paraclisul din partea stângă, cel de pe partea dreaptă este închinat Sfântului Gheorghe.
Celelalte două cruci au fost găsite în pământ pe vremea otomanilor.
În paraclisul unde se află Sfânta Cruce se face Sfântul Maslu și se citesc rugăciuni pentru bolnavi.
Biserica de mănăstire distrusă la 1036
Tradiția fixează la Dervent o biserică de mănăstire (secolul al XI-lea), distrusă de pecenegi (1036) odată cu cetățile Capidava și Dervent.
După Războiul de Independență (1877-1878), crucile – respectate chiar și de sultanii turci – sunt redescoperite de către Ionică, un cioban surdomut care, adormind în apropierea acestora, s-a trezit vindecat.
În 1923, PS Ilarie Teodorescu al Tomisului înființează la Dervent o mănăstire pe terenul donat de familia Andreevici și Paraschiva Gheorghiu.
Mănăstirea Dervent, care a fost ridicată în anul 1923, se ivește din șosea, iar Turnul Clopotniță prin care intri în incinta acesteia, cu poarta masivă din lemn sculptat, este reprezentativ pentru arhitectura dobrogeană. Legenda spune că își trage numele de la o cetate antică ce se află în apropiere, distrusă în 1036, Dervent însemnând în limba turcă trecerea peste ape.
În 1934, paraclisul care adăpostea sfintele cruci va arde din temelii, icoanele rămânând însă neatinse de foc.
În 1936, PS Gherontie al Tomisului pune piatra de temelie a actualei biserici, ridicată după proiectul arhitectului N. Săndulescu și sfințită pe 13 septembrie 1942, dată la care preacuviosul părinte Elefterie Mihail a fost numit stareț al mănăstirii.
În pronaosul bisericii se află Icoana Făcătoare de minuni a Maicii Domnului, în partea stângă, pe un iconostas din lemn, pe sub care putem trece, cerând ajutor și mijlocire către Isus Hristos. Multe minuni se spune că s-ar fi înfăptuit aici.
Elementul miraculos care atrage insă credincioșii în zonă sunt, cum spuneam, cele patru cruci ce au puteri tămăduitoare și Izvorul Tămăduirii, izvor aflat la circa 200 de metri de biserică.
Una dintre minunile înfăptuite aici este chiar cea a celui care urma să devină stareț la Dervent, Părintele Elefterie (1938-1959). Născut paralizat, acesta s-a vindecat după ce a adormit sub o icoană a Maicii Domnului și după ce fusese închinat Crucii de Leac. După ani de pribegie, își găsește odihna în mormântul de lângă biserică, în partea dreaptă a altarului.
Și pentru că am pomenit de Izvorul Tămăduirii, acest izvor ar fi țâșnit atunci când Sfântul Andrei, care propovăduia Evanghelia în aceste locuri, a lovit cu toiagul de pământ pentru a găsi apa. Se spune că a și botezat primii creștini de prin Dervent aici. Izvorul se află acoperit de o construcție ce seamănă cu o bisericuță în miniatură, pe fereastra acestuia aflându-se o cruce superbă mozaicată, iar pe pereții interiori istoria Mănăstirii în imagini.
În Dobrogea se află cel mai puternic centru de credință, în județul Constanța fiind descoperiți cei mai mulți mucenici. Dealtfel, la circa 40 de km de Dervent se află Peștera Sfântului Andrei, considerată Bethleemul României pentru că acolo s-a născut ortodoxia în România.
Mănăstirea are chilii, un magazin bisericesc, dar și un complex muzeistic unde este amenajat un muzeu de istorie cu obiecte descoperite la cetatea Păcuiul lui Soare și la Dervent, dar și un muzeu bisericesc cu obiecte vechi de cult.
În incinta Mănăstirii se mai construiește o biserică, de dimensiuni grandioase, ce va fi închinată Sfântului Iachint de Vicina. Seamănă mai degrabă cu o catedrală.