Ozun, în limba maghiară Uzon, este o comună din județul Covasna, în Depresiunea Brașovului, pe Râul Negru.
Are în componență satele: Ozun (reședință), Bicfalău, Lisnău, Lisnău-Vale, Lunca Ozunului, Măgheruș și Sântionlunca.
Localitatea Ozun este situată în partea sudică a județului Covasna, pe malul drept al râului Negru, la o altitudine de 515 m. și la o distanță de 9 km. de municipiul Sfântu Gheorghe. Satul este străbătut de DN11, Brașov-Bacău, tronson suprapus de E574.
Am avut șansa să cunosc acest loc de la primul gospodar al comunei. Primarul acesteia.
Și mare mi-a fost bucuria ascultând însuflețirea cu care vorbea despre tradițiile locale și despre păstrătorii și promotorii lor, despre tinerii instructori de la Centrul Cultural Bicfalău – un centru cu o istorie de peste 100 de ani.
Un centru care arată impecabil și este extrem de funcțional și cu foarte multe activități, despre numeroasele conace aflate multe dintre într-un proces de reabilitare și repunere în circuitul turistic, despre lucrările de infrastructură pe care le realizează, despre parcul comunal – o bijuterie – și despre toate proiectele sale, domnul primar fiind un campion al utilizării fondurilor europene în județul Covasna.
Am vrut să vă povestesc despre această localitate fiindcă am fost recent acolo și am petrecut câteva zile minunate. Ceea ce vă recomand și vouă să faceți. Și să profitați de frumusețea locurilor, de ospitalitatea gazdelor, de intensitatea cu care localnicii lucrează la păstrarea specificului secuiesc – chiar se mândresc cu sintagma ”Ținutul Conacelor” – și fac totul pentru reintroducerea conacelor în circuite culturale pentru a putea fi oferite ca și locuri de vizitare pentru turiști.
Deși această comunitate are în spate o istorie de aproape 700 de ani, localitatea întinerește cu fiecare zi. Grație unui om îndrăgostit de locurile natale, de oamenii care îi sunt concetățeni și de fiecare din lucrurile pentru care se zbate zi de zi să le facă mai frumoase, mai atractive, mai bine puse în valoare pentru păstrarea identității acestor locuri, a păstrării tradițiilor și a meșteșugurilor tradiționale.
Acest om prin care localitatea a înflorit în ultimii 16 ani este chiar primarul localității – Istvan Raduly – om al locului, om cu pregătire superioară, lector universitar doctor la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj Napoca, la Filiala din Sfântu Gheorghe.
Deși are statut de comună, localitatea Ozun are din multe puncte de vedere caracteristici de oraș: drumuri asfaltate, apă și canalizare pe o suprafață extinsă a localității, școli frumoase, bine îngrijite, un parc comunal senzațional, cum nu există în multe orașe din România, cămine și centre culturale, modele de organizare și funcționare, populate de oameni îndrăgostiți de meseriile tradiționale, multe proiecte cu fonduri europene în plină derulare, unități turistice de calibru și, nu în ultimul rând o echipă la Primărie care tratează omul, cetățeanul din Ozun, vizitatorul care poposește pe aceste meleaguri cu cel mai mare respect și considerație.
Prima atestare documentară datează din anul 1332, dar săpăturile arheologice făcute în această zonă demonstrează existența umană încă din neolitic, aici descoperindu-se ceramică pictată de Cucuteni-Ariușd, ceramică pictată cu dungi aparținând culturii Coțofeni dar și o urnă ceramică Hallstattiană.
Cu ocazia cercetărilor aheologice făcute în anul 1976 pe malul drept al răului Negru în locul numit „La Bălți”, s-au găsit mai multe fragmente ceramice de borcane lucrate cu mâna decorate cu brâuri în relief și butoni cilindrici și vase pentru provizii aparținând ultimelor două secole a Daciei preromane.
Pe malul stâng al râului Negru, pe o terasă denumită de localnici „Spatele Tulgheșului” (Tőlgyhát) s-au descoperit morminte de incinerație ce conțineau ceramică atribuită culturii Noua.
Pe parcursul timpului localitatea a avut mai multe denumiri istorice, astfel: în 1332 – se numea Saurdos de Wzon, în 1335 – Uzon, în 1567 – Wzon, în 1642 – Úzon, în 1760 – Ozon, în 1854 – Uzon. Începând cu anul 1876, satul Ozun a aparținut de Comitatul Trei Scaune din Regatul Ungariei, apartenență ce se va încheia în anul 1920, odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce avea să stabilească granițele Ungariei cu vecinii săi.
În perioada interbelică localitatea face parte din teritoriul județului Trei Scaune. Odată cu reorganizarea teritorială a României din anul 1950, după modelul sovietic, localitatea va aparține de raionul Sfântu Gheorghe, Regiunea Brașov, iar din anul 1968, după desfințarea Regiunii Autonome Maghiare, de actualul județ Covasna.
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ozun se ridică la 4.430 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 4.575 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt maghiari (82,71%). Principalele minorități sunt cele de români (11,6%) și romi (2,93%). Pentru 2,55% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.
Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt reformați (57,83%), dar există și minorități de romano-catolici (22,62%), ortodocși (12,35%) și unitarieni (2,93%). Pentru 2,73% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
In 1332, localitatea figura sub numele de Uzum. In 1704 satul impreuna cu biserica va fi incendiata. In timpul Reformei biserica va fi cand reformată, când unitariană. În cele din urmă rămâne reformată. În secolul al XVIII-lea se va construi capela romano-catolică, iar între anii 1919-1922 se va ridica o biserică nouă. Ca parohie datează din anul 1943.
Monumente istorice din localitatea Ozun:
-Biserica reformată (secolul al XVII-lea);
-Castelul Béldy-Mikes (1755);
-Conacul Pünkösti (1810);
-Conacul Temesvári (secolul al XIX-lea);
-Conacul Ujvárosy-Agoston (1810 – 1825);
-Fosta Cazarmă a Husarilor (secolul al XVIII-lea).
Atracții turistice din localitatea Ozun:
-Biserica Reformată din Ozun, construită în secolul al XVII-lea;
-Biserica romano-catolică din Sântionlunca, construită în anul 1774;
-Capela Szent Iványi din Sântionlunca, secolul al XVIII-lea;
-Biserica Reformată din Lisnău, monument istoric;
-Biserica Reformată din Măgheruș, construită în anul 1752;
-Biserica Reformată din Bicfalău, secolul al XVI-lea;
-Cetatățile Barabás și Törökvár din Lisnău-Vale;
-Casa Simon din Bicfalău, construită în anul 1793;
-Castelul Béldy-Mikes din Ozun, construit în anul 1775;
-Cazarma Husarilor din Ozun, secolul al XVIII-lea.
În satele localității Ozun sunt și mai multe biserici ortodoxe la care vin pentru reculegere creștini ortodocși din toată zona (de la Brașov până la Sfântu Gheorghe).
-Biserica ortodoxă din Sântionlunca, localitatea Ozun;
-Biserica ortodoxă din Bicfalău.
De localitatea Ozun sunt legate numele a două următoarele personalități în domeniul literaturii:
-Béldi Mátyás-poet (1707-1804);
-Erdély Lajos-scriitor(1882-1968).
O să aloc o atenție deosebită unui sat al acestei comune. În inima Ardealului, la mai puţin de o oră de mers cu maşina, din Braşov spre Târgu Secuiesc, în mijlocul unei păduri de fag, se ascunde satul Bicfalău, o comoară ce pare să fi fost bine pusă la păstrare, de către secui.
Localitatea adăposteşte nu mai puţin de 36 de conace, vechi de sute de ani, care au aparţinut odinioară nobililor maghiari. Valoarea lor este atât de mare încât autorităţile de aici speră ca satul lor să fie inclus în patrimoniul UNESCO.
Satul Bicfalău a fost atestat documentar încă din secolul 14 şi nu a avut niciodată mai mult de 400 de locuitori. Însă doar oamenii înstăriţi au scris istoria în aşezarea de la poalele Carpaţilor de Curbură. În urma lor au rămas 36 de conace ridicate de grofii maghiari, acum 3-4 secole.
Mihály Vargha, director Muzeul Naţional Secuiesc Sfântu Gheorghe: „Sunt de o valoare foarte mare pentru că, unde găsim într-o comună mică, 30 de locuinţe din secolul 17? Deci este o bijuterie, un micro cosm al monumentelor istorice. Bicfalăul e cumva un exemplu în a păstra monumentele istorice în dotare şi dacă aţi fost, vedeţi, cutreierând satul sau comuna, este ordine şi oamenii cumva sunt mândri de ceea ce au acolo.”
Sunt mulți oameni din zonă care şi-au cumpărat un conac în Bicfalău şi au investit în lucrări de restaurare și nu au niciun regret. Fiindcă după 2-3 ani de muncă și de pus mult suflet conacele au renăscut. Sunt adevărate minunății care îți bucură ochii și sufletul.
Din păcate, nu toate construcţiile cândva impunătoare îşi păstrează neştirbit farmecul de odinioară. Multe au fost abandonate, iar pe altele proprietarii nu au avut bani să le refacă. În judeţul Covasna există peste 110 castele şi conace cu o valoare istorică şi arhitectonică inestimabilă. Multe dintre ele nu figurează în evidenţa naţională a monumentelor de arhitectură şi nici măcar în scriptele judeţene.
Bicfalău, primul sat UNESCO din judeţul Covasna
Judeţul Covasna se pregăteşte să aibă primul sat inclus în patrimoniul mondial UNESCO. În Bicfalău sunt în jur 40 de conace vechi de aproape patru secole, un adevărat tezaur de arhitectură traditională. Autorităţile lucrează acum la primele dosare ale conacelor care ar merita sa fie in patrimoniul UNESCO, dar în acelaşi timp trebuie să creeze şi condiţii pentru turiştii care vizitează localitatea.
Nu este uliţă în satul Bicfalău pe care să nu fi fost ridicate măcar două, trei conace, cele mai multe zidite încă de acum trei, patru secole. Unele au avut norocul de noi proprietari, care au investit în reabilitarea şi introducerea lor în circuitul turistic. Janos a cumpărat un astfel de conac în anul 1987, cu 70.000 de lei. A costat cât o Dacie. Astăzi, preţul lui s-ar ridica la aproape cinci milioane de lei. A fost ridicat în secolul XIX şi are nevoie permanentă de îmbunătăţiri, dar proprietarul ştie ce comoară are, aşa că a ţinut întotdeauna cont de specificul clădirii.
„Am demonstrat că se poate, păstrând exteriorul şi arhitectura clădirii, dar în interior avem încălzire centrală, apă curentă, avem internet”, povesteşte Kerezsy Janos – proprietar conac
La câteva case distanţă, acum doi ani, un vecin a cumpărat cu 33.000 de euro un alt conac. A investit în el 60.000 de euro.
„Pentru localnici acesta ar fi un viitor, dar în primul rând ar trebui schimbată mentalitatea, ca să nu strice patrimoniul arhitectural care a fost, mai este încă şi s-ar mai putea salva”, spune Bogdan Gyula – proprietar conac.
Satul nu duce lipsă de turişti. Oamenii sunt impresionaţi de ce găsesc aici şi cred că Bicfalăul ar fi îndreptăţit să intre în patrimoniul UNESCO.
„Nici nu mi-am imaginat cât de frumos poate fi. Cu siguranţă poate fi inclus în UNESCO; aţi văzut ce minunăţii de case sunt”, spune o turistă.
Până să depună documentaţia necesară la Ministerul Culturii, primăria mai are însă de lucru.
„Consiliul Judeţean Covasna ne-a promis că o să primim gratis o cantitate foarte mare de piatră cubică, pentru care am şi pregătit un proiect să fie finanţat din fonduri europene”, a declarat Raduly Istvan – primarul localităţii Ozun.
În judeţul Covasna există peste 200 de conace folosite pe vremuri de familiile nobiliare din Ardeal ca reşedinţe permanente sau de vacanţă.
Printre acestea se numără conacul Kalnoky din Micloşoara şi casa cumpărată de Prinţul Charles în Valea Zălanului.
Ca sa fie incluse in patrimoniul UNESCO, conacele din Bicfalău trebuie să aibă valoare istorică, să aibă vechime mai mare de 200 de ani şi autorităţile să creeze zone de protecţie în jurul lor.
Vă recomand cu căldură și pensiunile din această localitate. Eu am stat în condiții excelente la Pensiunea ”Veverița”, Mokus în limba maghiară. O locație poziționată într-o zonă minunată, în condiții excelente, cu un mic dejun foarte variat și cu o servire de excepție. Complexul dispune și de o zonă de relaxare (jacuzzi, saună, sală de fitness foarte bine dotatĂ), tenis de masă, biliard și un teren de sport în mijlocul naturii.
Cât despre grădina care înconjoară pensiunea acesta este una dintre cele mai frumoase ”mini grădini botanice” din România. Felicitări grădinarului!!! Cât despre managementul locației nu pot spune decât un singur lucru: IREPROȘABIL.
Mi-a plăcut enorm locul și fiindcă trebuie să aflați și Dumneavoastră mai multe informații despre acestă pensiune voi reveni cu un articol special dedicat acestei locații: Pensiunea ”Veverița” – Mokus din localitatea Bicfalău.