Începem astăzi un serial dedicat secretelor Bucureștiului. Fiindcă, aceste secrete reprezintă un izvor nesecat de întrebări și, poate și de răspunsuri, pe care și le-ar putea pune turiștii în căutarea unor noi experiențe.
Toată lumea bună a mutat centrul turismului în jurul unor subiecte fascinante. Noi nu. Chit că o istorie secretă a Bucureștiului nu se poate despărți de un subiect foarte interesant: catacombele Bucureștiului. Catacombe care s-au construit în sute de ani și care, în fapt, reprezintă o retrospectivă a societății bucureștene.
Bucureștiul este un oraș încărcat de istorie care ascunde o mulțime de secrete. Foarte puțini bucureșteni au idee de cum arăta Capitala acum o sută, două sute de ani. Pe lângă partea văzută, pe care o putem descoperi în tratatele de istorie, orașul avea și are o adevărată rețea de tuneluri secrete întinsă pe zeci de km.
Prima rețea de catacombe din București a apărut încă din secolul al VIII-lea și a fost construită de către negustorii și boierii care voiau să își protejeze avuțiile de tâlharii care atacau orașul. O zonă in care tunelurile secrete se găsesc la tot pasul este formată între trei mari puncte strategice din Bucureștiul vechi: Cișmigiu, Centrul Vechi și Mitropolie.
Catacombele sunt întinse pe o distanță impresionantă. De la Curtea Veche poți străbate Bucureștiul spre Dealul Mitropoliei și Mănăstirea Antim, spre Cișmigiu, de-a lungul străzii Schitu Măgureanu, apoi spre Cotroceni plus mai multe ramificații spre Gara de Nord și Cimitirul Bellu.
Labirintul ascuns de tuneluri subterane din Capitală stârneşte multe curiozităţi. Drumurile subterane leagă, din mărturiile celor care le-au văzut sau au lucrat la ele, palate interbelice de pe malul Dâmboviţei, dar şi construcţiile comuniste între ele. Cu toate că unele dintre acestea continuă să fie simple legende urbane, numeroşi martori au vorbit de-a lungul timpului despre zeci de kilometri de tuneluri ascunse.
Ceausescu a construit sute de tuneluri secrete
Obsedat de putere și siguranță, Ceausescu a folosit militarii pentru a construi mai multe tuneluri și adăposturi antiatomice. La Piața Revolutiei există o rețea de catacombe prin care poți circula cu barca. Culoarele sunt betonate și prin ele curge un râu subteran cu un debit de 1.5 metri cubi pe secundă.
„Labirintul subteran vechi al orașului pare neînsemnat pe lângă cel construit din ordinul lui Ceaușescu. Datele mi-au parvenit de la militarii care au intrat în subteranele fostului Comitet Central, actualul Minister al afacerilor Interne, respectiv de la maiorul Gheorghe Grigoraș si căpitanul Nicolae Grigoraș, de la unitatea specială de luptă antiteroristă. Ei au intrat în aceste catacombe chiar pe 25 decembrie 1989, împreună cu un grup de geniști si pirotehniști. În urma unor cercetări ulterioare a reieșit ca ramificațiile subterane au corespondență cu circa 80 de obiective din Bucuresti, cum ar fi clădirea ASE, Casa Enescu, Opera Română și lista este foarte lungă. Subliniez, sunt relatări ale unor ofiteri din cadrul armatei. Lucru foarte interesant, nimeni nu neagă existența acestor căi de navigatie secrete, dar când am încercat să le explorăm, nu ni s-a permis pe motiv că… nu se poate”, explică muzeograful Dan Falcan.
Tunelurile au capătul la periferia orașului
Arhitectul lui Ceaușescu a confirmat planul acestuia de a construi un sistem de urgență pe unde să poți circula cu metroul, mașina sau chiar barca pneumatică. Arhitectul Camil Roguski a povestit cu câțiva ani înainte să moară despre lucrările pe care le-a făcut la comanda fostului dictator.
Casa Poporului are cel puțin opt tuneluri de fugă și două buncăre antiatomice. Totul este proiectat să reziste la un cutremur devastator de 9 grade pe scara Richter, la atacuri repetate cu rachete performante și la două bombe atomice lansate succesiv. Aici, diafragma zidurilor este de 1,4 metri.
Un tunel de fugă cu o lungime de 60 de metri duce înspre fântânile de lângă Piața Constituției, altul, cu o lungime de 500 metri și o lățime de 3,8 metri, ajunge la stația de metrou Izvor.
În 2005, un astfel de tunel secret a fost descoperit din greșeala, după ce a fost inundat din cauza ploii.
Există ieșiri în orice punct de la periferia Capitalei”
„Sub fostul CC există mai multe căi de acces, la nivelul subsolului doi. În decembrie 1989, tunelul care era liber, accesat cu un lift personal și care ar fi trebuit să-i asigure ieșirea lui Ceaușescu trecea pe sub CC, CC-UTC, Bulevardul Magheru, Intercontinental și făcea legătura cu tunelurile tehnice de lângă statia de metrou <<Universitate>>. Nu este un secret ca majoritatea stațiilor de metrou au fost astfel construite încât sa poata fi folosite ca adăposturi antiatomice. Sub tunelul propriu – zis există o rețea de buncăre și tuneluri mai mici, tehnice, care sunt ca un păienjeniș sub Bucuresti.
Prin aceste tuneluri se poate circula comod cu un anumit mijloc de transport electric. Se putea ajunge, urmând paralel traseul metroului, până la Palatul Primăverii unde exista un buncăr central, de coordonare strategică . Din acest buncăr, legătura era un tunel secret la care a lucrat, timp de trei ani, prin anii 80, o echipă de mineri de la Petrila. Legătura subterană ajungea la o amenajare de la Lacul Herăstrău unde exista permanent o șalupă rapidă pregătită să-l transporte pe un alt mal și unde aștepta o mașină cu destinația aerodromul de la Clinceni. Dacă Ceaușescu ajungea în subteranele de sub CC, avea posibilitatea să ajungă, foarte ușor și rapid, în orice punct de la periferia Capitalei”, a precizat Roguski.
Buncărul lui Nicolae Ceaușescu de la palatul primăverii, aflat la 10 metri sub pământ, are o intrarea mascată de o uşă capitonată. Nicolae și Elena Ceaușescu au locuit în Palatul Primăverii din 1965, până în decembrie 1989. Conform datelor puse la dispoziție de Regia Autonomă – Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS), încăperea subterană se află la aproape 10 metri sub pământ, iar intrarea este mascată de o uşă capitonată, după care urmează o a doua uşă, metalică, masivă, închisă ermetic..