Casa părintească a lui Mihai Eminescu de la Ipotești

În fiecare an, pe 15 ianuarie, de ziua de naștere a poetului Național Mihai Eminescu, sărbătorim Ziua Culturii Naționale.

Așa că, astăzi, de Ziua Culturii Naționale, mergem la Ipotești, locul nașterii și copilăriei poetului Mihai Eminescu.

Situată la 3 km de sud-estul municipiului Suceava, comuna Ipotești este formată din satele: Tișăuți, Lisaura și Ipotești. Comuna Ipotești este situată pe treapta cea mai înaltă a unui amfiteatru natural ce domină zona, respectiv între Dealul Cetății (368 m) și Dealul Tătărași (385 m). Relieful se înfățișează ca o alternanță de platouri structurale, coline și dealuri în care valea Sucevei și afluenții ei și-au croit drum. Apele sunt, de fapt, răspunzătoare în cea mai mare parte de modelarea reliefului Podișului Fălticeni.

Ce spune istoria? Suceava – File de Istorie 1388 -1918. Numele satului figureaza in arhivele Sucevei din 1586 într-un document în limba slavona. Este citat numele vatamanului (hotarnic) Simaşco din Ipotesti (Epotesci). Într-un document din 1638 se vorbeste de „megiasi” din Epotest. În 1666 boierul Ursache primeste Ipotestiul ca mosie. În ceea ce priveste Lisaura, într-un document în limba germana din 1820, se precizeaza ca „locul (terenul) Mitropoliei Tataras se chiama Lisaura de la o vreme încoace. Lisaura venind de la cuvântul rusesc LES care înseamna padure”.
În perioada când Bucovina a facut parte din Galitzia (1786-1849) s-a produs o puternica rutenizare a autohtonilor (românilor). Astfel familiile care aveau nume românesti au primit terminatia – iuc  (Ierimiciuc, Negriuc, Pauliuc…) Pe lânga ucrainienii veniti în Bucovina alaturi de alti colonisti dupa ocupatia austriaca din 1775 (vezi pagina Bucovina- Istoria pe scurt ), multi români au fost ucrainizati. Dovada în acest sens este ca multi cu nume de familie tipic ucrainiene au prenume românesti cum ar fi Traian, Laurentiu, Maria, Aurelia… Daca ne uitam la fotografiile vechi a celor din sat nu gasim în îmbracamintea lor nici un element din portul traditional ucrainean. Toti sunt îmbracati moldoveneste. A fost o perioada, dupa al doilea razboi mondial, când serbarile erau în toi, unde s-au introdus si echipele de cântece si dansuri ucrainene Animatoarea principla a fost Oresia Cibereac venita din Boian.

Tot in aceasta perioada multi ruteni din Galiția s-au instalat în Ipotești și în Lisaura lucrând pe moșia lui Sturza. Fiind majoritari în Ipotesti, rutenii au impus limba lor încât pe lângă cea româna se vorbea limba ruteana. Runtenii din Lisaura au fost mai mic la numar si cu timpul s-au mutat în Ipotesti iar limba lor s-a pierdut  in sat.

În 1924, casa copilăriei lui Eminescu nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. În 1934, pe același loc, este construită o casă, în care este inaugurat, în 1940, primul muzeu memorial. Întrucât nu respecta structura originalului, casa-muzeu este dărâmată, iar, pe fundația originală, se reconstruiește casa, în care funcționează, din 1979, actualul muzeu. Începând cu anul 2000, finisajul exterior şi interior al casei, mobilierul expus − parte original, parte provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea − reînvie atmosfera celor treizeci de ani în care familia poetului a locuit la Ipoteşti, în casa construită de căminar odată cu mutarea definitivă la moşia din sat.

Înfiinţat în anul 1992, MEMORIALUL IPOTEŞTI – CENTRUL NAŢIONAL DE STUDII MIHAI EMINESCU realizează dezideratul unor cărturari ce şi-au legat numele de satul copilăriei lui Eminescu: înglobarea tradiţionalei activităţi muzeale într-un amplu proiect cultural, focalizat pe cercetarea biografiei şi operei eminesciene şi deschis oricăror manifestări de valoare din diverse domenii ale expresiei artistice.

Până la acea dată, Ipoteştii dispuneau de două obiective muzeale: CASA PĂRINTEASCĂ și BISERICUŢA FAMILIEI EMINOVICI. 

BISERICA NOUĂ, cu valoare istorică și documentară, a funcționat și funcționează ca biserică a satului. CASA ŢĂRĂNEASCĂ DE EPOCĂ, BIBLIOTECA NAŢIONALĂ DE POEZIE și MUZEUL MIHAI EMINESCU sunt alte trei obiective de interes cultural realizate la Ipoteşti în perioada 1992-2000. 
Proiectele culturale ale Memorialului Ipoteşti includ, alături de activitatea specifică unui centru muzeal, şi organizarea de colocvii simpozioane, cursuri de vară, tabere de creaţie, expoziţii temporare şi spectacole.

În anul 1850, familia căminarului Gheorghe Eminovici a cumpărat o moşie în satul Ipoteşti, unde va construi o casă cu toate acareturile ce pot întregi o gospodărie de oameni înstăriţi. Casa avea trei camere: salonul familiei, biroul tatălui lui Eminescu şi dormitorul mamei şi surorilor poetului. În această casă a locuit familia Eminovici până în 1878.

În anul 1924, casa unde a copilărit Mihai Eminescu şi care rămăsese nelocuită ani de zile, ajunsese o ruină. În anul 1934, casa a fost reconstruită pe acelaşi loc, acolo fiind inaugurat în 1940 primul muzeu memorial dedicat marelui poet.

Această casă nu respecta structura originalului, astfel încât a fost demolată, fiind reconstruită o alta în anul 1979 după documente originale, pe vechea fundaţie a casei damiliei Eminovici . În casă se află mobilier – în parte original, în parte provenind din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Mama poetului, Raluca Eminovici, a cumpărat cu 250 de galbeni o bisericuţă de familie, care datează din anii ’60 ai veacului al XIX-lea de la un anume Murguleţ . Lăcaşul de cult are dimensiuni mici, dar adăposteşte obiecte valoroase. În spatele bisericuţei se află mormintele părinţilor lui Eminescu (Raluca şi Gheorghe Eminovici) şi a doi fraţi ai acestuia (Iorgu şi Nicu).

În curtea casei memoriale a lui Eminescu se află Casa Papadopol, o casă ţărănească de epocă în stil moldovenesc, care a aparţinut ultimului proprietar al moşiei Ipoteşti – doctorul Papadopol. În prezent, aici se află Muzeul de etnografie al Centrului Naţional de Studii de la Ipoteşti, fiind expuse obiecte provenind din vechile gospodării ţărăneşti.

La 4 kilometri de Memorialul Ipoteşti, se află lacul din pădurea Baisa, sursă de inspiraţie a multor poezii ale lui Mihai Eminescu.

Casa memorială Mihai Eminescu de la Ipoteşti poate fi vizitată în fiecare zi (de luni până duminică) în intervalul orar 9-17 (15 mai – 15 septembrie) şi 8-16 (16 septembrie – 14 mai).