I s-a spus și unii încă îi mai spun ”Micul Paris”. Chiar dacă Bucureștiul de astăzi este plin de amprentele a 40 de ani de comunism și a 30 de ani de construcție postrevoluționară fără logică și fără personalitate urbanistică.
Bucureștiul de azi e plin de clădiri de birouri, și numărul acestora este într-o continuă creștere. Bucureștiul de azi este plin de blocuri gri și urâte, construcții realizate la greu în epoca comunistă, și peste toate, tronează Casa Poporului. Despre care o să vorbim altădată.
Printre toate acestea se ascund și destule clădiri superbe și vechi de sute de ani. Adevărate comori de arhitectură ale Bucureștiului.
Și pentru a face o invitație credibilă provincialului dar și străinului care vine să ne viziteze Capitala ne-am oprit asupra câtorva dintre clădirile emblematice ale Capitalei.
Ne-am gândit să vă propunem o listă cu cele mai frumoase 10 clădiri splendide din București și din vecinătatea lui:
Ateneul Român
Ateneul este una dintre cele mai frumoase și emblematice clădiri din București. Am vorbit pe larg în www.coltisorderomania.ro despre cum și de ce a apărut Ateneul Român. Astăzi reamintim în treacăt motivele de bază ale apariției acestei bijuterii pe harta Capitalei.
Ateneul Român a fost făcut din banii bucureștenilor, adunați în campania națională: „Dați un leu pentru Ateneu„… Și bucureștenii au tot dat timp de 28 de ani. Ateneul Român a scăpat ca prin minune de bombardamentele din 1944 din timpul celui de-al doilea război mondial.
Palatul CEC
Piatra de temelie a Palatului CEC s-a așezat cu mare fast într-o însorită
zi de 8 iunie 1897, în prezența personajului responsabil pentru
schimbarea feței Bucureștiului, regele Carol I, a familiei sale și a multor
personalități ale vremii: Dimitrie Sturza, Ion C. Brătianu, G. Cantacuzino și a
altor membri de marcă ai protipendadei României de atunci.
Din punct de vedere al arhitecturii, Palatul CEC este cunoscut în primul rând
pentru proporții și finisajele de excepție ale fațadelor și pentru trăinicie –
nici unul dintre cutremurele prin care a trecut nu i-a afectat serios
structura.
Palatul Crețulescu
Palatul Crețulescu (sau Kretzulescu) este amplasat lângă Parcul Cișmigiu, în partea dinspre strada Știrbei Vodă. A fost construit la începutul secolului al XX-lea după planurile arhitectului Petre Antonescu, în stil renascentist francez, iar în perioada interbelică aici a funcționat Muzeul de Artă Religioasă.
Din 1972, aici este sediul UNESCO-CEPES, Centrului European de Învățământ Superior al UNESCO.
Biserica Stavropoleos
Biserica Stavropoleos a fost construită în 1724 la inițiativa călugărului grec Ioanichie în Mahalaua Ghiorma Banul, zisă și Mahalaua Grecilor.
În prezent biserica trece drept unul dintre cele mai valoroase monumente ale stilului arhitectonic brâncovenesc făcându-se constant eforturi pentru întreținere și restaurare. Ultimele lucrări de prezervare de altfel au fost efectuate în 2003 pentru curtea interioara – lucrările au costat cam 30 de mii de dolari.
Muzeul Țăranului Român
Muzeul Țăranului Român – Arte și Tradiții Populare se înalță mândru pe șoseaua Kiseleff, cu pereții săi de cărămidă roșie. Deși ai ghici că este muzeu, nu ai bănui tematica exponatelor până nu ai găsi plăcuța care îi elucidează rolul. Mereu actual din 1906 muzeul a fost înființat după ce în 1875 Titu Maiorescu a sugerat înființarea unei secții de textile în cadrul Muzeului Național de Antichități.
Palatul Cantacuzino – Muzeul Enescu
Este una din clădirile vechi ale Bucureștiului, frumos păstrate și cu o arhitectură somptuoasă, stil baroc, semnată arh. Ioan Berindey. Palatul a fost construit acum 100 de ani de Grigore Cantacuzino, Nababul, care a fost pe rând primar al Bucureștiului și prim ministru.
Palatul Cotroceni
Carol I a fost cel care a decis să se construiască palatul, pe locul caselor domnești. Un palat pe care l-a destinat moștenitorului său, Ferdinand I și soției acestuia, Maria. Construcția a început în 1893, după proiectele francezului Paul Gottereau.
Biserica Rusa
Aceasta a fost construită din inițiativa ambasadorului rus de la acea dată,
Mihail Nicolaevici Ghiers, între 1905 și 1907. Țarul Nicolae al II-lea a finanțat
construcția cu 600.000 ruble de aur, iar biserica a fost inițial destinata
populației slave din București.
După ce a trecut de câteva ori de sub autoritatea rusă sub cea română și înapoi,
în 1992 a fost dată în folosință studenților și profesorilor de la
Universitatea București, fiind numită oficial Biserica Studenților și căpătand
statutul de Paraclis Universitar.
Arcul de Triumf
Construit după modelul franțuzesc, mai mare și mult mai vechi, Arcul nostru este și el destul de venerabil. Deși ceea ce vedem acum este din anii 1935-36, conceptul de poartă monumentală care să sărbătorească trupele triumfătoare exista din 1878, când după Războiul de independență s-a ridicat un Arc similar, dar pe vremea aceea, probabil, România începuse să se îmbolnăvească deja de superficialitatea și graba care o caracterizează și acum și Arcul s-a deteriorat rapid.
Palatul Mogoșoaia
Chiar dacă se afla un pic în afara Bucureștiului, Palatul Mogoșoaia este un loc superb care merită din plin trecut pe aceasta listă.
În 1702 se termina construcția palatului domnesc de pe malul lacului Mogoșoaia. Clădirea inițială era destul de diferită de ceea ce se vede acum, însă stilul ei arhitectural, compus din diverse surse de inspirație arhitectonică, se încadrează în așa numitul stil brâncovenesc (un fel de baroc românesc): o combinație de elemente venețiene și otomane, renaștere italiană amestecata cu stilul bizantin.
Foisorul de foc
Foișorul de Foc este o clădire de 42 metri înălțime din București aflată între Obor, Calea Moșilor și Nerva-Traian, mai precis: la intersecția străzii Traian cu bulevardul Regele Ferdinand, în imediata apropiere a bisericii Oborul-Vechi (monumentul ocupă centrul unei piațete care îi poartă numele și către care mai converg și alte artere, respectiv străzile Vasile Stroescu, Iancu, cavaler de Flondor, Zece Mese și Popp de Băsești). În trecut servea drept turn de observație pentru apărarea împotriva incendiilor. A fost construit în 1890, la doi ani după ce precedentul turn, Turnul Colței, ridicat în 1715, a fost demolat. Planurile au fost realizate de George Mandrea, în acea perioadă arhitectul-șef al Bucureștiului. Foișorul de Foc a fost gândit a avea și rolul de turn de apă. După finalizarea construcției, însă, compania locală de apă – Uzina de Apă Grozăvești -nu a avut pompe suficient de puternice pentru a îl umple cu apă. Foișorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, când și-a pierdut rolul, întrucât în București se ridicau tot mai multe clădiri înalte, iar introducerea telefoniei făcea inutilă existența unui turn de veghe. Din 1963, a fost transformat într-un Muzeu al Pompierilor.
Muzeul Theodor Aman
Muzeul Theodor Aman este una dintre cele mai frumoase reşedinţe particulare din Bucureşti, construită în anul 1868 după proiectele proprietarului, care a fost pictorul Theodor Aman. De asemenea este una dintre puţinele reşedinţe care nu au suferit modificări în decursul timpului, fiind prima casă-atelier de artist din România. De la planurile casei şi decoraţia exterioară (realizată în colaborare cu sculptorul Karl Storck) la decoraţia interioară: pictura murală, vitraliile, decoraţia pictată pe tâmplărie, stucatura tavanelor, lambriurile atelierului şi mobilierul casei, toate sunt reflectarea viziunii lui Theodor Aman. Muzeul Theodor Aman a fost deschis în anul 1908 şi este unul dintre cele mai vechi muzee memoriale din România. El păstrează atmosfera vieţii private din perioada Belle Epoque alături de cea mai mare parte a lucrărilor pictorului Theodor Aman.