Localitatea Sărata Monteoru este plasată la o altitudine de 86 m într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, situată pe un flanc al Dealului Istrița la extremitatea sud-estică a Subcarpaților Curburii, într- zonă acoperită de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi.
Climatul depresiunii este temperat-continental, cu veri calde și însorite și fără curenți de aer, iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. Temperatura medie anuală este de 10 °C. Iernile sunt blânde. Primul îngheț se produce – în medie la sfârșitul lunii noiembrie, iar ultima ninsoare la sfârșitul lui martie.
Printre plantele care cresc în pădurile de foioase din preajma localității, pe lângă dedițel, ciulin și păducel se numără și mai multe specii de plante rare, între care laleaua pestriță, bujorul de pădure, porumbul cucului, ruscuța de primăvară și crinul roșu de pădure.
În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din 15 izvoare aflate în toată depresiunea.
Geologic arealul aparține culmii Istrița-Dealul Mare-Ceptura, alungită est-vest pe un anticlinoriului, stațiunea fiind situată în zona axială a respectivului într-o butonieră, unde apar la zi sedimente (marne și gresii cu intercalații de nisipuri de vârstă sarmațiană). Acestea permit circulația unor ape subterane cu grad de mineralizare ridicat și, care sunt puse în evidență de izvoare – majoritatea ascensionale, legate de faliile care afectează depozitele miocene. Aceste izvoare care apar în general la baza versanților, de o parte și de alta a pârâului Sărata
Comparată cândva cu Karlovy Vary, Sărata Monteoru este de câteva decenii o staţiune îmbătrânită, vizitată în principal de pensionarii care vin la Sărata Monteoru pentru tratament balnear. O strategie de relansare, aplicată în aceşti ani de autorităţi şi investitori privaţi, încearcă aducerea staţiunii în prim-planul turismului românesc.
Un pas important l-a reprezentat obţinerea statutului de staţiune balneoclimaterică.
Stațiunea a fost deschisă în 1895 şi avea hoteluri, baze de tratament, ştrand şi cazino. În comunism era vizitată de mii de turişti din zonă dar şi din alte judeţe, pentru ştrandul cu apă sărată. Părea abandonată, în primul deceniu de la Revoluţie însă, în ultimii ani, Sărata Monteoru a reuşit să avanseze puţin câte puţin în ierarhia staţiunilor româneşti.
Prin hotărârea de Guvern nr. 926 din 8 decembrie 2016, staţiunea Sărata Monteoru a primit statutul de „staţiune balneoclimaterică”. Ca staţiune balneoclimaterică, pentru dezvoltarea localităţii vor putea fi accesate, chiar din acest an, mai multe fonduri europene şi guvernamentale.
Staţiunea Sărata Monteoru este cea mai cunoscută din judeţul Buzău. Ea se află la 14 kilometri de municipiul Buzău, fiind situată în comuna Merei. Este renumită pentru izvoarele cu ape minerale sărate, iodurate, bromurate, magneziene, sulfuroase, calcice şi pentru nămolul mineral de depunere din izvoarele naturale sulfuroase. Acestea sunt indicate pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor, afecţiunilor ginecologice, gastrointestinale, hepato-biliare.
Sărata-Monteoru este cea mai importantă stațiune balneoclimaterică a județului Buzău. Sursele de apă minerală sunt reprezentate de 3 foraje hidrogeologice, un puț minier și 19 izvoare (cele mai multe neamenajate) – care produc o apă de tip zăcământ.
Principalele izvoare se găsesc în dreptul stațiunii pe versantul stâng al pârâului Sărății. Aici se află atât cele 2 izvoare care au fost sursa băilor înainte de al Doilea Război Mondial (Nr. 1 are cea mai mare mineralizare – de 270 g/l), cât și cele 2 care alimentau ștrandul (cu o mineralizare de 185 g/l și care depun aragonit), precum și „Izvorul de stomac” (mineralizare de 6,7 g/l). Debitul acestor izvoare este în general mic, iar pe dreapta pârâului gradul de mineralizare este foarte redus și debitele sunt minore.
Datorită debitelor mici și mineralizării cu grad mare de variație, exploatarea economică a surselor a necesitat foraje și puțuri (în perioada interbelică se utiliza „Puțul lui Duică” – debit peste 3 l/s și 120 m adâncime). În 1961 Institutul de Balneologie din București a executat pe versantul din stânga al văii foraje la 125–180 m adâncime, din care s-au obținut debite mai mari (5,5 l/s).[
În 2008, a fost înfiinţată Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sărata Monteoru care are drept principal scop renaşterea staţiunii Sărata Monteoru, transformarea acesteia într-un obiectiv turistic de interes naţional şi reprezintă un parteneriat între Primăria municipiului Buzău, Consiliul Judeţean şi Primăria Merei, comuna căreia îi este arondată staţiunea Sărata Monteoru. Noul statut oferă posibilitatea accesării mai multor categorii de fonduri, atât europene, cât şi guvernamentale. Interesul nostru, al autorităţilor locale, este acela ca staţiunea Sărata-Monteoru să devină un centru de atracţie pentru turişti, mai ales că este o zonă prea puţin exploatată din acest punct de vedere.
Stațiunea a făcut eforturi importante pentru a devein stațiune turistică de inetres național. Pentru a putea dobândi noul statut, localitatea a trecut printr-o serie de transformări şi de modernizări, puse în practică de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Sărata Monteoru.
În 2015, o investiţie de peste 1 milion de euro derulată din fonduri europene propulsa staţiunea Sărata Monteoru în topul destinaţiilor de lux. Este vorba despre un centru SPA ultramodern, cu 60 de locuri de cazare. În 2016, staţiunea s-a îmbogăţit cu o sală de sport şi cu un parc de aventură.
Parcul de aventură a fost amenajat la capătul staţiunii Sărata Monteoru, chiar în mijlocul pădurii. Locul de agrement a primit denumirea de „Escapada” şi a devenit din primăvara anului următor, unul dintre punctele de atracţie ale staţiunii. Investiţia se ridică la aproximativ 100 de mii de euro şi a fost suportată în mare parte de către Consiliul Judeţean. Parcul de aventură este o modalitate ecologică de conservare a pădurii în folosul oamenilor. Pentru amenajarea unui astfel de loc nu este nevoie de defrişare, ci se face doar o igienizare a spaţiului în care sunt amplasate traseele cu obstacole.
Staţiunea buzoiană a fost înfiinţată în anul 1895, de către comerciantul grec Grigore Stavri, cel ce avea să devină peste ani boierul Grigore Constantinescu Monteoru. El a avut meritul de a ridica localitatea la rang de staţiune.
Sfătuit de Dr. Guyenot, medic consultant la Aix des Bains, Franţa, Grigore Constantinescu Monteoru începea la 1890 amenajarea unui stabiliment balnear de toată frumuseţea, ajutat fiind de arhitectul german Eduard Honzik. La 1 iulie 1895 a fost marcată inaugurarea oficială a staţiunii balneare cuprinzând nenumarate hoteluri, asezăminte de tratament, cazino şi ştrand, căruia proprietarul îi dorea un viitor de Karlovy Vary.
Scurtă prezentare a staţiunii Sărata Monteoru, localitate cu o mie de locuitori care pe vremuri se numea Fundul Sãrãţii, este situată în zona central-vesticã a judeţului Buzãu, la aproximativ 14 kilometri distanţã de oraşul Buzãu, într-o zonă colinară, liniştită, înconjurată de păduri şi vegetaţie bogată.
Aici se poate ajunge atât dinspre Pietroasele, pe Drumul Vinului, dar şi din DN 1B Buzău- Ploieşti, pe DJ 203G Merei- Sărata Monteoru.
Este catalogată drept staţiune balneară, renumită pentru băile sărate şi curele cu nămol. În staţiune există o unitate de tratament balnear a Ministerului Muncii, precum şi mai multe locuri de cazare, pensiuni şi de camping.
Atracţia principală a staţiunii sunt bazinele cu apă sărată. Strandul Paradis, cel mai vechi şi cel mai mare ca suprafaţă, piscina hotelului Ceres, lăudată de turişti pentru apa foarte curată, bazinul de înot de la Hotel Cazino sau piscina pensiunii Caprice sunt câteva dintre atracţiile staţiunii pe durata sezonului estival.
Sărata Monteoru are o ofertă bogată şi la pensiuni agro-turistice, care se întrec între ele în meniuri tradiţionale, excursii în grup şi oferte speciale de sărbători.
Şi pasionaţii de sporturi extreme au unde să îşi potolească pofta de aventură, deoarece la Sărata Monteoru se află cea mai mare tiroliană din ţară, lungă de 200 de metri şi încă una de 40 de metri pentru copii, un perete de căţărare, precum şi un centru de închiriat mountain-bike-uri.
Sărata Monteoru este un punct de plecare în multe trasee turistice din judeţ însă chiar în interiorul ei se găsesc multe obiective importante. Aici pot fi vizitate Biserica „Adormirea Maicii Domnului”, construită de Grigore Monteoru în 1876 şi Parcul Dendrologic de peste două hectare, conceput în stil „englezesc”, care cuprinde arbori din specii autohtone şi specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia.
Puncte de atracţie mai sunt Vila Monteoru, construită în 1888, capela familiei Monteoru, ridicată în 1902-1903 de arhitectul Eduard Honzik şi pictata de Costin Petrescu, pictorul Casei Regale a României, mina de petrol unică în Europa şi situl arheologic de pe dealul Cetăţuia.
Spre sfârşitul secolului al XIX-lea, localitatea şi terenurile din jur au fost cumpãrate de boierul Grigore Monteoru, care şi-a luat apoi şi numele localitãţii drept nume de familie. Acesta a exploatat cu succes zãcãmintele de petrol, dupã care a folosit câştigurile pentru a finanţa investiţia într-o staţiune turisticã.
În perioada interbelicã, la Monteoru s-a dat
în folosinţã o minã de petrol unicat în Europa la acea vreme. Staţiunea a avut
perioada de glorie pânã la al Doilea Rãzboi Mondial, fiind distrusã dupã
instaurarea regimului comunist şi confiscarea proprietãţii.
Localitatea este cunoscutã
şi pentru cultura Monteoru, o culturã arheologicã datând din epoca bronzului,
reprezentatã printr-o mare aşezare aflatã în apropiere de marginea de est a
satului de astãzi, pe dealul Cetãțuia.