Delta Dunării este o rezervație unică în lume situându-se locul al treilea în lume ca și biodiversitate, după Marea Bariera de Corali și Insulele Galapagos. Rezervația Biosferei Delta Dunării are o suprafață de 580.000 ha și este considerată cea mai mare zonă de reconstrucție și renaturare ecologică din lume.
Aici Dunărea a creat un labirint de insule, lacuri și păduri care oferă un habitat ideal pentru 4000 de specii de animale.
Dintre toate speciile de păsări, pelicanul a devenit simbolul Deltei Dunării. Aici se găsește atât pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) cât și pelicanul creț (Pelecanus crispus). Sunt specii rare în Europa, dar sunt specii rare și pe glob, mai ales pelicanul creț, specie amenințată pe tot globul. Dacă in Deltă pelicanul este ceva normal, lucrurile stau altfel în restul Europei, unde pelicanul s-a retras încet din calea civilizației, ajungând în Delta Dunării unde au găsit habitatul ideal.
Situată într-una dintre cele mai remarcabile regiuni naturale din Europa, Delta Dunării constituie, potrivit specialiștilor, o componentă cheie a patrimoniului natural al României, cât și al patrimoniului mondial.
Bogățiile naturale și mărimea Deltei Dunării, aproximativ 5.800 de kilometri pătrați, a stat la baza declarării ei ca una dintre primele zone protejate din regiune.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Delta Dunării este foarte cunoscută pentru peisajul său, întinderea suprafețelor stuficole si numărul de specii periclitate de păsări pe care le adăpostește.
Delta Dunării este locul de baștina pentru 15.000 de oameni. In ultimii 20 de ani, populația Deltei a cunoscut un declin până la 30 la sută,în mare parte din cauza lipsei de infrastructură, a reducerii activităților tradiționale, a ratei ridicate de șomaj si a înrăutățirii stării mediului din regiune.
Acest fapt a determinat îmbătrânirea populației din Delta Dunării, întrucât tinerii au plecat în alte zone pentru a-și găsi locuri de munca mai bune, iar cei rămași se zbat in sărăcie, ei bazându-se pe resursele Deltei ca sursa unică de venit.
Tradiția utilizării resurselor naturale ale Deltei Dunării datează de acum 7.000 de ani, în prezent produsele naturale extrase din deltă având o valoare economica globală anuală echivalentă cu aproximativ 16 milioane de dolari. Nu e mult dar nici puțin. Această suma include veniturile provenite din pescuit, agricultură, producția de stuf și turism.
Delta
Dunării este renumită pentru resursele sale piscicole, aici găsindu-se peste 80
de specii, incluzând importante populații de sturioni – sursă a caviarului.
În timp ce pescuitul rămâne o importantă sursă de locuri de muncă și asigură
mijloacele de subzistență pentru oamenii Deltei, multe stocuri de pește au înregistrat
un declin in ultimii ani. Inclusiv sturionul înregistrează un declin în
capturarea anuală de la o mie de tone în anii 1930 la numai zece tone în anii 1990.
O altă încântare a deltei sunt populațiile de păsări, în această zonă existând 319 specii de importanță europeană și 12 specii periclitate pe plan global. Pelicanul comun, pelicanul creț, egretele, cormoranul mare si cormoranul mic (pe cale de disparitie) sunt cele mai frecvent văzute în Delta Dunării.
Este o zonă deosebit de importantă pentru speciile migratoare, iarna găzduind peste 80 la sută din populația mondiala de gâscă cu gât roșu care migrează în fiecare an, spre sud din zona arctică a Rusiei.
Aproximativ 61 de mii de hectare din Delta Dunării sunt utilizate pentru agricultura, cuprinzând terenuri arabile, pășuni pentru creșterea animalelor și terenuri pentru cultivarea legumelor sub forma de grădini.
Mai mult, în jur de 25 de mii de tone de stuf se recoltează în fiecare an din Delta Dunării pentru export și uz local, specialiștii estimând că suprafața de 150 de mii de hectare de suprafețe stuficole ar putea suporta o industrie de doua ori mai mare decât cea actuală. Există un potențial evident pentru turism în Delta Dunării. Totusi, reducerea investițiilor și declinul economic domestic au avut ca rezultat scăderea substanțială a numarului de turiști încă din anii ’80.
Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunarii (ARBDD) intenționează să cesioneze terenuri unor agenți economici dispuși sa construiască locuri de agrement.
Delta Dunării, grație celor care administrează problemele județului Tulcea și Rezervației Biosferei Delta Dunării, loc în care există specii de faună și floră unice în Europa sau chiar în lume, sunt într-o ofensivă susținută și cu bune rezultate îna a oferi din fonduri guvernamentale și din fonduri europene o susținereb foarte puternică Deltei Dunării. Prin reconstrucția ecologică a trei dintre cele șapte complexe deltaice, ARBDD a deschis alte nouă trasee turistice pe lângă cele șapte deja existente în Delta Dunării.
Românii dar și străinii sunt conștienți că poate cea mai frumoasă, mai spectaculoasă și, evident, inedită destinație turistică din România este Delta Dunării. În anul 2018, numărul turiștilor care au innoptat în Deltă s-a dublat față de anul anterior. Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD) consideră că promovarea corectă a destinaţiei şi numărul mare de evenimente care au atras atenţia asupra ofertei turistice pe care o reprezintă Delta Dunării şi Dobrogea de nord vor aduce rezultatele scontate, la finalul anului 2018, adică dublarea numărului de turişti, faţă de anul precedent, după o perioadă în care s-au înregistrat scăderi, de la un an la altul.
” Dacă vom continua să promovăm împreună destinaţia turistică Delta Dunării şi Dobrogea de nord, vom reuşi, în foarte scurt timp, să garantăm prosperitatea acestei zone, pe care doar astfel o vom putea dezvolta, pentru a le oferi turiştilor ceea ce îşi doresc de la o vacanţă într-un astfel de loc unic în lume. Chiar dacă în Delta Dunării nu se poate face turism de masă, ci doar un turism responsabil, fără a depăşi un anumit număr de spaţii de cazare, respectiv de turişti care se pot afla simultan în Rezervaţia Biosferei, avem cele mai mari şanse de a creşte câştigurile din industria ospitalităţii în întregul judeţ, astfel încât să crească calitatea serviciilor, dar şi numărul afacerilor prospere, al locurilor de muncă, al veniturilor tulcenilor şi, în final, nivelul de trai al locuitorilor acestui judeţ. Doar prin ”unitate prin comunitate” – şi nu dezbinaţi – putem reuşi. Tocmai de aceea am şi constituit Asociaţia de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării, în care sperăm să-i aducem pe toţi cei care îşi doresc acelaşi lucru pentru judeţul Tulcea”, a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele AMDTDD.La Tulcea, în Delta Dunării lucrurile se mișcă bine. Toți oamenii importanți ai județului și ai Deltei sunt conștienți de potențialul turistic al acestui ținut de poveste. Și acționează în consecință.