Dulcele târg al Ieşilor

Iași (livresc Iașii, respectiv Târgu’ Ieșilor) este municipiul de reședință al județului cu același nume. Iașul a fost capitala Moldovei în perioada 1564–1859, una dintre cele două capitale ale Principatelor Unite între 1859 și 1862 și capitala Regatului României între 1916 și 1918 (în perioada Primului Război Mondial, când Bucureștiul s-a aflat sub ocupație germană).

Municipiul Iași se află în partea de est a Moldovei, în Câmpia Moldovei, fiind așezat în calea vechilor drumuri comerciale care legau nordul și vestul Europei de sud-estul continental și de Orientul Apropiat. Orașul se află pe râul Bahlui, un afluent al Jijiei, care se varsă în râul Prut. În perioada medievală Târgul Ieșilor se afla situat pe una dintre cele mai importante artere comerciale din zonă, respectiv pe axa Lvov (Polonia) – Constantinopol, cel mai important oraș din acea perioadă. Situarea pe această axă a ajutat la dezvoltarea sa, deoarece pe aici treceau toți comercianții spre și dinspre Constantinopol.

Prin extinderea lui, Iașiul este legendara „urbe a celor 7 coline”, comparat în 1691 de italianul Marco Bandini ca fiind „O nouă Romă”. Cele șapte coline sunt Cetățuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Șorogari, Repedea și Breazu, cu altitudini variind între 50 m în Lunca Bahluiului și 400 m pe Dealul Păun și Dealul Repedea. Principalele coline sunt Copou, Cetățuia, Tătărași și Galata. Orașul mai este traversat de râul Nicolina, râul Bahlui și de pârâul Șorogari (numit în evul mediu Cacaina, deoarece aici se aruncau gunoaiele); la răsărit de oraș, curge pârâul Ciric, pe care sunt create artificial trei lacuri cu scop de agrement.

Iașiul este orașul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română, al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Țicău) și al primului Muzeu de Istorie Naturală.

În oraș, pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iași, numită în prezent Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Întemeiată în 1860 prin decret de către principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mihăilene, universitatea are astăzi 15 facultăți, cu peste 40.000 de studenți. Clădirea principală, monument de arhitectură, a fost ridicată în 1896.

Tot in Iași se află continuatoarea primei școli superioare de inginerie din România, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, cu peste 15.000 de studenți, prima școală superioară de muzică din România, Universitatea de Arte „George Enescu”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”, Universitatea Petre Andrei.

În Piața Eminescu, în perioada interbelică, s-a ridicat clădirea Fundației Culturale Regale, ce astăzi găzduiește cea mai veche bibliotecă universitară din țară, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare.

Principalele campusuri studențești se află în Tudor Vladimirescu (22 cămine) – unde se află cel mai mare cămin din partea de sud-est a Europei, Codrescu (5 cămine și complexul internațional Gaudeamus), Titu Maiorescu (4 cămine), Târgușor-Copou (4 cămine) și Agronomie (5 cămine).

Cine vrea să descopere Iașiul va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei neamului românesc. La Iași „fiecare piatră vorbește de trecut”, prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, se poate spune că orașul Iași este un veritabil muzeu național, prin comorile de istorie și de artă pe care le are.

În Iași, se află Biserica „Sf. Nicolae Domnesc”, cea mai veche din oraș, ctitorie a lui Ștefan cel Mare, restaurată integral la sfârșitul secolului XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi și Mănăstirea Golia, mărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitană, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu „Masa Umbrelor”, aleile Copoului cu mireasma de tei și cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu și Muzeul „Mihai Eminescu”), Casele memoriale „Mihail Sadoveanu”, „George Topârceanu”, „Mihai Codreanu”, „Otilia Cazimir”, Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”, fondată ca bibliotecă a Academiei Mihăilene. Alte monumente importante din perioada medievală sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru Șchiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile Bărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cetățuia – ctitorie a lui Gheorghe Duca – sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din oraș a fost întemeiat la jumătatea sec. XVIII în jurul Mănăstirii Sfântul Spiridon, al cărui nume îl poartă și astăzi. Spitalul Sfântul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei.

În zona de sud a orașului, în cartierul C.U.G. 2 se află Parcul Tehnologic Iași și Centrul Expozițional Moldova. Din punct de vedere arhitectonic, Iașii de azi se prezintă ca un adevărat amestec de nou și vechi, de istorie și modernitate, de iarbă, beton și sticlă. Clădiri cu mare valoare istorică se află printre blocuri noi de locuințe (mai mult sau mai puțin moderne). În perioada anterioară regimului comunist s-au pierdut în elanul modernizator clădiri importante precum turnul mânăstirii Trei Ierarhi sau bisericile Dancu si Sf. Vineri. Însă adevăratele ravagii orașul le-a suferit în perioada comunistă, când s-a distrus o bună parte a centrului vechi, fără a se ține cont de faptul că multe din clădirile demolate dădeau o personalitate urbei. Au avut de suferit zonele Piața Unirii (grav afectată de bombardamentele din 1943-1944), Târgu Cucu, fost cartier evreiesc, Bulevardul Ștefan cel Mare și altele. Unele demolări aveau ca scop curățirea orașului de clădirile insalubre și mizere sau rămase în ruină de pe urma războiului, altele aveau alte scopuri. Chiar și în aceste condiții, au rămas în picioare multe clădiri importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești.

Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași, acesta cunoaște o dezvoltare accelerată pe toate planurile, urban, comercial și cultural. Astfel în secolul al XVI-lea, Despot Vodă inaugurează în Iași „Școala latină de la Cotnari”, instituție care a promovat studiile de latină nu numai în Iași și în întreaga Moldovă, ci în întreg spațiul românesc.

În anul 1641 la Iași se înființează „Academia Vasiliană” și prima tipografie din Moldova, în timpul domniei lui Vasile Lupu (1634 – 1653). ]n anul 1646 Mitropolitul Varlaam publică la Iași „Cazania” sau „Carte românească de învățătură”. Tot în acest an apare primul cod de legi în limba română.

La 18 martie 1833, la Iași s-a înființat prima societate științifică românească și anume Societatea de Medici și Naturaliști. Sediul acesteia este în casa Roset, clădirea în care se găsește și Muzeul de Istorie Naturală din Iași, muzeu înființat în 1834.

În anul 1835 la Iași este înființată „Academia Mihăileană”, în anul 1836 se înființează Conservatorul Filarmonic Dramatic din Iași, iar în anul 1860 este înființată Universitatea „Al. I. Cuza”. Celebra tragediană Agatha Bârsescu a fost una din profesoarele de la Conservatorul din Iași.

În anul 1863 este constituită Societatea cultural-literară „Junimea”, în cadrul căreia s-au afirmat cele mai mari personalități ale culturii românești: Mihai Eminescu, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ion Creangă, AD Xenopol, Vasile Alecsandri, Ioan Slavici, Ion Luca Caragiale și alții.

În continuare Iașiul cunoaște o viață literară efervescentă, prin scriitorii care au trăit și au creat aici. Străzile orașului au fost străbătute de nume strălucite ale culturii românești cum sunt Mihai Eminescu, Ion Creangă, Titu Maiorescu, Costache Negruzzi, Ionel Teodoreanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu, Nicolae Gane, Mihai Codreanu și alții. Aici a trăit o mare parte a vieții Mihai Sadoveanu și a compus o parte din opera sa, în „castelul din Copou”.

Viața teatrală cunoaște și ea o dezvoltare puternică. După primul spectacol în limba română dat de Gheorghe Asachi în casele boierului Ghica, spectacolele trupelor străine (italiene, franceze, rusești) se dădeau în săli special amenajate. În 1832, o altă trupă franțuzească de comedii și vodeviluri sosește în Iași sub direcția a doi frați Fouraux și preface în teatru casa doctorului Peretz din strada Goliei. Sala de teatru activa sub firma „Théâtre de varieté”. Pe scena acestui teatru, în 10 aprilie 1834, Gheorghe Asachi a organizat spectacolul în limba română intitulat „Serbarea păstorilor moldoveni”, în care „actorii” erau Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri, Matei Millo, Mihail Kogălniceanu, Al. Mavrocordat, N. Docan, Scarlat Vărnav și alți fii de boieri. În anul 1840 se înființează Teatrul Național, sub direcțiunea lui Costache Negruzzi, Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu, conducerea trupei românești fiind asigurată de Costache Caragiali. Teatrul Național a funcționat din 22 decembrie 1846 în noua sală a Teatrului cel Mare de la Copou. Aici se joacă „Baba Hârca”, prima opereta românească, muzica semnată de A. Flechtenmacher, Matei Millo interpretând rolul principal, fiind și primul actor român care încearcă travestiul. Obține un triumf cum nu se mai pomenise pe scena ieșeană până atunci. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu din Iași. Din numele mari care au jucat în trecut pe scenele teatrelor din Iași, se remarcă Matei Millo, Maria Filotti, Miluță Gheorghiu (inegalabil în rolul Chiriței), iar în zilele noastre Tamara Buciuceanu Botez, Draga Olteanu Matei, au urcat pe scena ieșeană pentru a da viață rolului Chiriței.

În noaptea de 17 spre 18 februarie 1888, în urma unui incendiu devastator, clădirea Teatrului de la Copou este distrusă. Demersurile pentru construirea unui nou local de teatru au durat până în 1894 când este aprobat contractul cu arhitecții vienezi Fellner și Helmer și a fost construită actuala clădire a teatrului, considerată a doua cea mai frumoasa cladire din lume a unui teatru, conform unui top întocmit de televiziunea BBC, realizat cu ocazia „Zilei mondiale a teatrului”.

În anul 2012, orașul și-a depus candidatura pentru a deveni Capitală Culturală Europeană în 2021, competiție câștigată de Timișoara, iar pentru a-și susține candidatura, a fost ales sloganul Iași 2021-lnterfața răsăriteană a culturii europene, bazându-se în acest sens, pe relațiile culturale transfrontaliere cu Cernăuțiul și Chișinăul. Din anul 2013, pentru a putea intra în competiție, a fost organizat Festivalul Internațional al Educației (din luna mai) sau FILIT (în luna octombrie) care reunește scriitori renumiți din întreaga lume.

Presupunând că îți propui să ajungi la Iași într-un weekend îți vom face recomandări cu care să îți umpli timpul și să pleci cu o impresie extraordinară despre minunatul Târg al Ieșilor.

În primul rând cum ajungem la Iaşi?

La dus am ales să zburăm cu avionul. Am găsit curse extrem de convenabile la Blu Air. Nu fac reclamă, că nu am de ce, dar zborul a fost impecabil, condiţiile extrem de bune (bagaj de cală şi mic dejun gratuit), iar preţul mai mic decât cu trenul, vreo 70 şi ceva de lei de persoană, cu bilete achiziţionate cu aproximativ 1 lună şi jumătate înainte şi plătite prin transfer bancar (este importantă şi modalitatea de plată, se aplică o reducere semnificativă la anumite metode de plată).

Cu maşina, am ales drumul  Bucureşti-Buzău-Focşani-Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi şi retur. Drumul are 388 de km şi este bun, cu porţiuni de o bandă şi jumătate pe sens. Există şi peisaje frumoase, cum ar fi trecerea peste Siret, între Focşani şi Tecuci, unde este un pod din grinzi de fier, iar trenul merge pe deasupra şi maşinile pe dedesubt. Se fac pe drum între 5 ore şi jumătate şi 7 ore, în funcţie de aglomeraţie, numărul de opriri, răbdarea şi calmul şoferului şi pasagerilor. Recunosc că mă aşteptam la un drum mult mai greu la întoarcere, dar nu a fost chiar aşa.

Oraşul te impresionează din prima clipă.

Curăţenie, linişte, civilizaţie. Când am ajuns în centru am avut senzaţia că mă aflu în altă ţară şi nu mi-a dispărut această senzaţie cât am stat acolo. Am stat două zile în care am reuşit să bifăm cele mai frumoase şi cunoscute obiective. Sunt convins că mai sunt şi altele şi parcă îmi propun să mă reîntorc să le descopăr.

Locuri de văzut în Iași

Palatul Culturii

Este proaspăt restaurat şi este probabil principala atracție a iașiului. Și principala emblemă. Este absolut impresionant, atât pe exterior, cât şi în interior. Pot spune că este una din cele mai frumoase clădiri istorice văzute de mine în România. În exterior este plin de scări terasate şi fântâni, iar priveliştea noaptea este o adevărată încântare. În interior există patru muzee, Muzeul de Artă, Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul de Etnografie şi Muzeul de Ştiinţă şi Tehnică.

Vizitarea unui muzeu durează aproximativ 40 de minte, ultima intrare se face la ora 16.00

Muzeul este deschis până la ora 17.00. Sunt criterii pe care  ar trebui să le luaţi în calcul când vă planificați vizita. Preţul pentru toate cele patru muzee este de 40 de lei de persoană, copiii până în 7 ani au gratuitate, iar pensionarii elevii şi studenţii plătesc un preţ modic. Se poate vizita şi doar câte un muzeu sau două, deja la trei muzee este mai rentabil să iei bilet întreg.

Pentru că era târziu şi eram foarte obosiţi, noi am intrat doar la Muzeul de Ştiinţă şi Tehnică, unde am descoperit fascinaţi instrumente vechi de redare a muzicii. De la casete muzicale uriaşe, cât un corp de mobilier, pictate şi care cuprind de la unul până la şapte instrumente, până la gramofoane şi patefoane. Este foarte interesant de văzut atât pentru copii cât şi pentru adulţi. În afară de cele patru muzee, există două săli cu acces gratuit – Sala Voievozilor, unde sunt picturile tuturor conducătorilor Moldovei, ale întemeietorilor neamului şi ale familiei regale şi Sala Coandă.

Turnul cu Ceas

Se află tot în Palatul Culturii, dar se vizitează separat, preţul întreg al biletului fiind de 20 lei. Pe oră urcă doar un grup de şapte persoane, de aceea este nevoie de programare la începutului zilei (de preferat la zece dimineaţa, pentru siguranţă). Noi am ajuns după ce se terminaseră tururile şi nu am reuşit să îl mai vizităm, am presupus doar că priveliştea asupra Iaşului este de vis. Oricum, ceasul în sine este o

Complexul Mall Palas

Cu riscul de a fi acuzată de superficialitate pentru că recomand un complex comercial, vă spun că merită să daţi o tură pe la mall. Nu neapărat în mall. Da, este frumos şi mare şi foarte aerisit şi liniştit pe lângă mall-urile din Bucureşti, dar până la urmă tot un mall e. Ce este extrem de frumos este modul în care se îmbină întreg complexul – Palatul Culturii cu grădinile dintre el şi mall, fântânile, spaţiile de plimbare şi cele de odihnă. Incredibil de multă verdeaţă şi frumuseţe.

Mitropolia Moldovei

Cunoscută pentru faptul că aici sunt Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, iar în fiecare an pe 14 octombrie se organizează pelerinaje şi diferite evenimente religioase. Nu văd sensul pentru care te-ai înghesui într-o singură zi din an, să stai ore în şir la cozi şi să pierzi practic toată spiritualitatea momentului, când moaştele sunt acolo tot timpul. Noi am stat la coadă aproximativ 20 de minute, extrem de relaxaţi şi liniştiţi.

Românii vin la Mitropolie la Moaștele Sfintei Cuvioase parascheva și de hram dar și în restul anului. Am simțit o mare bucurie sufletească din momentul în care m-am apropiat de Moaşte şi până am ieşit din biserică nu am mai simţit nicăieri. O încărcătură emoţională extrem de puternică,

Catedrala Catolică

Este chiar vizavi de Mitropolie şi are o arhitectură interesantă, foarte modernă, care te face să crezi iniţial că este vorba de o biserică a vreunui cult protestant. În interior este extrem de frumoasă, totul nou, curat şi luminos şi, ce mă impresionează mereu în catedralele catolice, este plin de flori, aranjamente distinse, lucrate cu gust.

Biserica Trei Ierarhi

Este situată tot pe artera pietonală, foarte aproape de Mitropolie. Am fost extrem de impresionat de dantelăria exterioară, care a făcut ca acest obiectiv să intre în patrimoniul UNESCO.

Teatrul Naţional Vasile Alecsandri

Trebuie neapărat pus pe lista cu locuri de văzut în Iași. Este primul teatru naţional din România şi până în 2012 când a fost restaurat complet a funcționat cu recuzita şi dotările de la începuturi! Acum însă este o bijuterie, atât în exterior, cât mai ales în interior, unde are o arhitectură superbă, cu sculpturi unicat (există zeci de chipuri sculptate şi nu se repetă niciunul)

Universitatea de Stat

Prima universitate construită în România. M-a impresionat arhitectura Aulei şi holul principal, ai cărui pereţi sunt de fapt opere ale pictorului Sabin Bălaşa. Este o încântare să te plimbi printre capodoperele acelea şi te cuprinde brusc un sentiment de mândrie. M-am întrebat oare cum o fi să fii student aici şi să treci zi de zi pe lângă aceste bijuterii?

Grădina Botanică

Este cea mai mare grădină botanică din România, o oază de linişte şi de frumos. Am avut foarte puţin timp la dispoziţie pentru vizită, înţeleg că este de stat cam 3-4 ore fără să te plictiseşti.

Parcul Copou

Un loc proverbial, pomenit prin cărţi şi de către toţi studenţii “de pe vremuri” ca loc de întâlnire principal în Iaşi. Este un spaţiu cu o energie aparte, care îţi transmite linişte. Punctul central de atracţie este Teiul lui Eminescu, un copac vechi de 265 de ani, care se pare că a fost una din sursele de inspiraţie ale poetului. Tot aici se găsesc şi busturile lui Eminescu şi Creangă.

Bojdeuca lui Creangă

Este locul în care a trăit Ion Creangă o bună bucată de vreme, perioadă în care l-a cunoscut pe Mihai Eminescu şi a scris Amintiri din copilărie. Am înţeles că înăuntru este reconstituit şi celebrul colţ din bojdeuca de la Humuleşti, cu soba, scrânciobul şi motoceii de care se agăţau mâţele.

Pe lista de locuri de neratat trec covrigăria Mămuca, aflată  la începutul arterei pietonale, pe partea stângă.  Covrigii calzi cu seminţe şi mai ales cei cu caşcaval sunt cei mai buni covrigi pe care i-am mâncat eu vreodată.

Mai aveam pe lista cu locuri de văzut în Iași şi nu am apucat să ajungem

Turnul Goliei (120 de trepte), Anticariatele de pe strada Lăpuşneanu, Muzeul Unirii şi Castelul Sturdza de la Miclăuşeni (la 65 de km de Iaşi). Cum spuneam, data viitoare, pentru că eu prevăd o dată viitoare. Iaşiul este un oraş încărcat de istorie, de cultură, de poveste. Îl recomand cu mare drag pe lista cu locuri de văzut în România!

Așa că, mergeți la Iași, un oraș frumos și cald și pe sufletul românilor.

Articolul a fost informații de pe Wikipedia, enciclopedia liberă.