Astăzi vă invităm la o călătorie imaginară la un muzeu unic în România. Unic în România, unic în Europa, un muzeu care se poate compara cu muzee vest europene de prestigiu, din Elveţia, Germania. La Muzeul Ceasului realizat de profesorul prahovean Nicolae Simache, un eminent profesor al orașului ”aurului negru”.
Muzeul Ceasului din Ploiesti a avut inițial titulatura “Ceasul de-a lungul vremii” și funcționa cu un patrimoniu de circa 300 de piese, într-o sală a Palatului Culturii din Ploiești.
Mărirea patrimoniului a impus la un moment dat mutarea lui într-un spațiu adecvat, fapt petrecut în anul 1971. De atunci până în prezent muzeul funcționează într-o clădire de epocă, monument de arhitectura, de la sfârșitul secolului al XIX-lea (circa 1890), care a aparținut magistratului și politicianului Luca Elefterescu. Casa păstrează în linii generale arhitectura și decorația originală, în stil romantic, iar inițialele primului proprietar se regăsesc și astăzi încadrate într-o splendida feronerie pe ușile de la intrare.
Așa cum spuneam Muzeul Ceasului este la Ploiești. Multă vreme a funcționat în această casă splendidă – Casa Luca Lefterescu – o casă romantică, o casă monument istoric, parcă coborâtă din povești, aflată în imediata vecinătate a bulevardului cu castani din Ploiești, principalul loc de promenadă al celor din oraș. Ce loc mai nimerit pentru un asemenea muzeu. În această perioadă, datorită reabilitării acestei clădiri parcă dedicată să găzduiască o galerie de aproape 1.000 de piese, adevărate bijuterii sau opere de artă, muzeul funcționează în clădirea Muzeului Județean de Istorie al Județului Prahova, lângă tribunal.
Nu toate cele 1.000 de exponate adunate de profesorul Simache sunt expuse. Dar cele care sunt prezentate publicului sunt o adevărată încântare, adevărate bijuterii ale spiritului uman: cadran solar, pendul construit din lemn în 1634, ceas pus în mişcare printr-o cădere de apă (Londra, 1654), primul ceas de buzunar („oul de Nürnberg”), orologii de turn, o piesă din 1693 (realizare a ceasornicarului Ralf Gout), ceasul de mână construit în acelaşi an de Courvoisier (cu efigia lui Ludovic al XIV-lea), piese realizate de maeştrii londonezi Georg Prior, Edward Prior, Th. Whit, George Clarke, Markwich, Markham, Jo Wightmann, Van Laure, de ceasornicari francezi (Benjamin Balber, George Charle, Meuron), austrieci (Philipp Ia-cob, Beyr) sau elveţieni (Pres Vaucher, A. Hess).
Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic, datând din 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jaculus Heustadia (Olanda) și Joachim Metzker (Augsburg). Din aceeași categorie fac parte si cadranele solare din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, unul dintre acestea semnat Butterfield – Paris 1690. O alta piesă deosebită ca sistem de funcționare este clepsidra (ceasul cu apă), realizata de Charles Rayner, în anul 1654 la Londra.
Mai pot fi văzute ceasuri cu mecanisme muzicale care cântă Marseilleza, Deşteaptă-te, române , valsurile lui Johann Strauss.
Remarcabilăa în cadrul Muzeului Ceasului este și existența unui număr semnificativ de ceasuri de personalități culturale și politice românesti și străine, care prin semnificația lor deosebită, particularizează valoarea acestei unice instituții culturale din România. Sunt prezentate ceasuri care au aparţinut unor personalităţi române de-a lungul timpului precum Constantin Brâncoveanu, Al. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu, Cezar Bolliac, regilor Carol I și Mihai I, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Theodor Aman, scriitorului și dramaturgului prahovean I.L. Caragiale, scriitorului Duiliu Zamfirescu, Ioan A. Bassarabescu, diplomatului Nicolae Titulescu, poetului Vasile Alecsandri. La muzeul ceasului de la Ploiești găsești și o mulțime de ceasuri distractive (al morarului, fierarului, frizerului, motanului etc.), ceasuri cu diverse indicaţii în afara orelor, ca şi alte obiecte legate de temă. O minunăție de muzeu. Repet, un muzeu unic în România pe care, dacă treceți prin Ploiești, vă sfătuim să îl vizitați. Vă faceți un cadou frumos.