Târgul de Ceramică Populară Românească ”Cocoșul de Hurez”, ediția a 49-a

Vă facem cu mult timp înainte invitația de a veni la finalul lunii mai, începutul lunii iunie în Capitala Ceramicii Populare Româneşti – orașul vâlcean Horezu – care găzduieşte, în perioada 31 mai – 2 iunie, a 49-a ediţie a celui mai mare târg de ceramică din România – „Cocoşul de Hurez”.

Centrul de ceramică Horezu este unul dintre cele mai reprezentative centre de practicare a olăritului fiind trecut în lista patrimoniului UNESCO.

Povestea Târgului de ceramică populară românească “COCOȘUL DE HUREZ” începe în vara anului 1971 pe malul batrânului Alutus, atunci când organizatorii Festivalului de folclor “Cântecele Oltului” au avut harul să adauge la această sărbatoare a cântecului, jocului şi portului popular, sărbătoarea lutului, a lutului care prinde viaţă în mâinile fermecate ale meşterilor olari.

Începând cu 1974 (a IV-a editie), Târgul este aşezat în vatra lui firească, la Horezu, locul unde se desfăşoară – Parcul de la stejarii seculari de la Horezu – oferind fiecărui participant spaţii pentru a-şi expune lucrările. Prin invitarea la târg a olarilor din celelalte centre românesti, maghiare și săseşti, se realizează o foarte buna viziune de ansamblu a olaritului contemporan.

În prima zi de sâmbătă și duminică din luna iunie pe platoul din punctul „Stejarii”, adiacent DN 67 Rm. Vâlcea – Târgu Jiu, are loc cel mai mare târg de ceramică populară românească, „Cocoșul de Hurez”, la care participă meșteri ceramiști din toate marile centre de ceramică din țară și chiar centre de ceramică din străinătate. În cele două zile, târgul este vizitat de aproximativ 20 -25 de mii de vizitatori și turiști. Târgul de ceramica este însoțit de numeroase manifestări folclorice susținute de artiști păstrători de tradiție din județul Vâlcea.

Galeria de artă populară contemporană, ce funcţionează în sălile Casei de Cultură “Constantin Brâncoveanu” din Horezu, acumulează an de an “recolta valorică”, constituindu-se, asemenea Târgului, într-o corabie salvatoare a unui mesteşug multimilenar.

Prezentarea pe scurt a Târgului de ceramică “COCOSUL DE HUREZ” este aproape imposibilă, deoarece nu este de ajuns să spunem că este cel mai reprezentativ si nu este suficient să spunem că este cel mai frumos, pentru că el, în timp, a devenit o adevarată “ACADEMIE A OLARILOR”.

Târgul ceramicii populare românesti “COCOSUL DE HUREZ“ reprezintă un eveniment de primă mărime din calendarul anual al culturii naţionale. Târgul găzduieşte în fiecare an, sub umbra stejarilor seculari din satul de vacanţă “Stejari”, festivalul culorilor şi compoziţiilor plastice transpuse în lutul reînviat de mâinile fermecate ale meşterilor olari.

Sosiţi din toate centrele active din ţară olarii alcătuiesc, prin alăturarea la Târg a roadelor muncii şi inspiraţiei lor, un tablou complet al fenomenului olăritului contemporan. Acest fenomen atrage an de an mii de cunoscători şi admiratori ai autenticului românesc, ai tradiţionalului adus la nivel de artă, oameni care ştiu să distingă valoarea consacrată prin valorile certe ale artei populare şi tradiţiei multiseculare a acestui vestit meştesug.

Pornind de la tradiţia stravechilor târguri de Moşi, această manifestare se constituie ca o frescă a creaţiilor mesteşugarilor lutului din România.

Fiind înzestrat cu o vitalitate creatoare de excepţie, Horezu este un caz aproape singular în cadrul centrelor ceramice românesti prin faptul că mesteşugul este practicat ca principală sursă de venit a descendenţilor vestitelor familii de ceramişti Vicşoreanu, Iorga, Frigură, Mischiu, Popa în condiţiile unei societăţi moderne, în permanentă schimbare. Este un argument care justifică atât perenitatea Târgului, cât şi largul ecou naţional şi internaţional al acestei extraordinare manifestări.

Astăzi, centrul ceramic Horezu continuă sa fie un adevarat creuzet al creaţiei ceramice românesti, pastrând elementele definitorii pentru vasele lucrate aici dar, prin infinita gamă a compoziţiilor cromatice şi decorative, conferind personalitate şi expresivitati nebănuite fiecarei piese în parte.

Acest stravechi mesteşug se menţine în vatra stramoşească, devenită acum strada Olari, unde meşterii modelează argila cu aceeaşi neîntrecută maiestrie ca şi străbunii lor. Emulaţia creativă ce animă olarii horezeni este stimulată de faptul că, an de an, sunt gazdele confraţilor din breasla din ţară care îşi alătură rodul creaţiei artistice, la început de iunie, aici, la Târgul “COCOŞUL DE HUREZ”.

TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNESTI

Cadrul de dezvoltare al acestui remarcabil fenomen, ceramica de Hurezi, şi locul de desfăşurare a Târgului nu sunt întâmplatoare.

Vecinatatea unor importante nuclee de cultură și civilizație românească – mănăstirile Arnota, Bistrița si Hurezi – si-au pus o amprentă clară asupra creației artistice populare (să nu uităm că, de-a lungul timpului, comunitatea de olari de la Horezu a fost antrenată nu numai în realizarea de vase ceramice destinate trebuințelor specifice gospodăriei țărănești, ci și unor nevoi ecleziastice și chiar princiare).

Astfel, aceste monumente ale istoriei și culturii românești și europene au transmis străvechiului meșteșug tradiția și perenitatea lor.

Pentru o receptare corectă a dimensiunii olăritului românesc, vizitatorul și amatorul de ceramică populară au la dispoziție un excepțional reper istoric al meșteșugului, Galeria de Artă Populară Contemporană de la Horezu, care prezinta, dupa trei decenii de la înfiintare, câteva mii de exponate unicat preponderent ceramica, din cele mai reprezentative centre de olarit din România.

La fiecare ediție se adaugă noi obiecte, donate de participanții la Târg, actualizându-se astfel an de an tabloul evoluției ceramicii românesti, mutațiile ce s-au produs în tehnica de prelucrare a lutului, diversificarea formelor, a motivelor, și nu în utimul rând. evoluția personalității artiștilor.

Astăzi, Casa de Cultură Horezu adăpostește într-un spatiu adecvat o colecție permanentă de artă populară contemporană de mari proporții.