Rusaliile sau Pogorârea Duhului Sfânt este sărbătoarea creștină care amintește de evenimentul consumat la 50 de zile de la Învierea Domnului Iisus Hristos care i-a înzestrat pe Apostolii săi cu puterea Sfântului Duh.
Rusaliile sunt considerate ziua întemeierii Bisericii, când s-au convertit la creștinism 3.000 de oameni. Ziua este urmată de Sărbatoarea Sfântului Duh, Apostolii fiind trimițși în lume pentru a propovădui învaîățăturile creștine.
De Rusalii se leagă mai multe superstiții și oamenii păstrează încă unele tradiții precreștine care au căpătat semnificații religiose noi.
De Rusalii, credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri se vor împodobi casele și icoanele, pentru a fi alungate spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin, iar pentru a fi feriți de ghinion tot anul dansează Jocul Călușarilor, pentru a alunga spiritele Ielelor care vin să le facă rău.
În tradiția românească se spune că cine nu va respecta sărbătoarea Rusaliilor va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care aduc boala. În unele zone, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste plante, tot pentru a se feri de Iele.
Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară, pentru a ajuta în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii și pentru a feri casele de trăsnete.
Moşii de vară – ziua în care sufletele morţilor colindă neîncetat pe pământ.
La praznicul Moşilor de vară, în toate bisericile ortodoxe se oficiază slujbe de pomenire a tuturor celor trecuţi la viaţa veşnică – rude şi prieteni. Gospodinele se pregătesc temeinic pentru această zi şi împart bucate specifice sărbătorii: colivă, colaci, fructe, sarmale în foi de viţă, orez cu lapte şi vin.
Ce se împarte…
De Moşi se împart vase de lut de cozile cărora se leagă ciorchini de cireşe şi flori de tei sau trandafiri albi, în memoria tinerilor răposaţi din familie. În tradiţia ortodoxă, în ziua praznicului se aduc la biserică, pentru a fi sfinţite, coliva, prescurea şi o sticlă de vin. De asemenea, se sfinţesc vase cu mâncare şi pachete cu alimente pe care rudele celor adormiţi le împart după slujba de pomenire. Ofrande pentru iertarea păcatelor . Tradiţia creştină spune că ofrandele pentru sufletul celor adormiţi au putere de mijlocire pe lângă Dumnezeu pentru iertarea păcatelor săvârşite de către ei, cu gândul sau cu fapta, în timpul vieţii. În amintirea celor adormiţi, urmaşii merg la cimitir pentru a le curăţa mormintele şi a le aşeza flori şi lumânări aprinse la căpătâi.
În cimitire, mormintele sunt curățate și împodobite din timp, iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ceremonialul de pomenire. În aceste zile, la porțile cimitirelor se întind mese pline cu colaci și sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire. Fiecare mormânt este sfințit. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.
Obiceiuri de Rusalii:
– Dansul Călușarilor se întâlnește mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte 7-8, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apa și sare, uneori chiar și bani.
– Un alt obicei specific Rusaliilor, care se întâlnește în Ardeal, poartă numele de “Împănatul boului”. Acesta constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul trebuie să-l sfințească atunci când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. Apoi, boul este eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.
– Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului, tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.
– De Rusalii, în gospodării se prepara unsori cu care vor fi date ugerele vacilor, pentru a spori laptele.
– Și ușile vor fi unse cu usturoi, pentru că așa casa va fi păzită de rele și ghinion tot restul anului.
Superstitii specifice Rusaliilor:
– În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi
– De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe lângă păduri sau fântâni, fiindcă pot exista întâlniri cu spiritele rele
– Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarece nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua
– Nu se merge la scăldat în ziua de Rusalii, fiindcă este pericol mare de înec
– Nimeni nu trebuie să urce în arbori sau în locuri înalte
– De Rusalii nu trebuie să te cerți și nici să dormi sub cerul liber.
Hora Ielelor
Ielele sunt făpturi fabuloase, cu puteri magice, de seducție, care sălășuiesc în văzduh, munți, peșteri, păduri și pe malul apelor și cascadelor. Pe timpul nopţii, în lumina lunii, Rusaliile se scaldă goale în izvoare, despletite și dezlănțuite.
Ielele dansează cu sânii goi, cu părul despletit, au clopoței la glezne și poartă valuri subțiri, transparente, iar dansul lor este unul magic. Se spune că Ielele nu fac rău celor care le evită, dar devin rele dacă sunt provocate sau daca sunt privite, iar cel vinovat este pedepsit cu “luarea minților”.