Mânăstirea Polovragi este un loc minunat pentru liniște, rugăciune, reculegere, contemplare, intetiorizare și câteva minute de odihnă.

Mănăstirea Polovragi este o mănăstire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, monument arhitectonic din Țara Românească de secol al XVII-lea. Un loc plin de istorie și, în același timp, de prospețime. Un loc străjuit de conifere și flori, de rugăciunea maicilor și de însăși Maica Domnului, ocrotitoarea lăcașului.

Intrarea se face pe o poartă mare din lemn, frumos sculptată în stilul maramureșean, deasupra căreia stă scris: ” Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului”. Deasupra porții cu mini-acoperișuri din lemn sunt 5 cruci, câte una așezată deasupra fiecărui acoperiș de pe poartă. Această intrare deosebită în mănăstire este vegheată de Cheile Oltețului care se înalță semețe în fundalul peisajului.

Am intrat pe o ușă din acea poartă mare, într-o curte cu o alee pietruită, pe margini cu bănci, tise, sălcii și stejari, care te conduce spre biserca mănăstirii. În această curte se află un magazin cu obiecte bisericești, dar și cu alifii preparate acolo, plante cultivate de măicuțe, broșuri.

Intrarea spre biserică se face pe sub o poartă masivă deasupra căreia se află Turnul clopotniță ridicat în timpul lui Constantin Brancoveanu, biserica fiind o adevărată cetate de apărare, cu chiliile aranjate în jurul bisericii, pe trei laturi și cu un foisor brâncovenesc sub care curge apa de izvor daca deschizi robinetul.

Articolul continuă mai jos. Îți place?

Urmărește Colțișor de România și pe facebook

Biserica are o vechime de 500 de ani, după cum ne informează o plăcuță comemorativă din marmură pe care este scris că: ” la 24 septembrie 2005 s-au sărbătorit 500 ce ani de atestare documentară a sfintei Mănăstiri Polovragi”.

Biserica „Adormirea Maicii Domnului”

Biserica a fost zidită în stil bizantin, după un plan trilobat cu abside laterale, cu pridvor, pronaos, naos și altar. Turla, cu firide largi ornamentate în partea superioară, este de formă poligonală. Pridvorul, în stil brâncovenesc, susținut de opt coloane din piatră, adăpostește mormântul surorii lui Brâncoveanu. Catapeteasma din lemn de tei este bogat ornamentată cu împletituri florale. Pictura (bizantină), executată în frescă, a fost realizată în timpul domnitorului Constantin Brancoveanu de către meșterii zugravi Andrei Constantinos, Gheorghe Istrate și Ranite, primii elevi de la Școala Brâncovenească a Mănăstirii Hurezi.

Ctitorii acesteia sunt frații Radu Comisul și Pătru Spătaru, ea dateaza din timpul domniei lui Radu cel Mare.

Ce veți observa ca unicitate, este pictura pridvorului realizată de un pictor grec, cu imaginea mănăstirilor de la muntele Athos, în loc de scene cu Raiul, Iadul sau Judecata de Apoi, așa cum sunt pictate bisericile și mănăstirile din țară.

Picturile din biserică sunt realizate în frescă și datează din epoca brâncovenească, din perioada 1698-1703. Pictura bisericii este impresionantă, aceasta a fost restaurată, lucrările terminând-se în anul 2012, de aceea putem spune că mănăstirea este noua desi este veche.

Picturile bisericești sunt splendide, cuvintele nu pot reda frumusețea acestora

În curtea cu chilii totul este perfect ordonat, ronduri cu flori colorate pe gazonul verde, alei pietonale cu piatră, ghivece cu flori sunt așezate pe terasa chiliilor, totul fiind înconjurat de verdele naturii sălbatice a munților, atât de aproape de mănăstire. Nimic nu te poate distrage de la contemplare.

Înaintând pe aleea ce trece printr-o ușă micuță spre o altă curte, veți descoperi Biserica Bolnița „Sf. Nicolae”, construcție datând din anul 1732. Este o construcție albă, mică, fără pridvor, cu două brâuri decorative care pornesc de la ușa de la intrare în Bolnița. În Bolnița se adăposteau și se tratau oamenii bolnavi, de aici provine denumirea acesteia.

În această curte este un cimitir în care sunt îngropați monahi. Curtea este mare, cu gazon îngrijit, amenajată cu bănci, copaci, pomi, brazi argintii.

.