Ai locuri frumoase de văzut, trasee montane pe care merită să le încerci.
România are 13 parcuri naționale pline de priveliști uluitoare. Parcul Național Domogled-Valea Cernei se întinde peste trei județe: Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj și include părți din Munții Cernei, Godeanu, Vâlcan și Medinti. Acest parc este cel mai mare parc național din țară, cu peșteri unice, vârfuri calcaroase, izvoare termominerale, lacuri de acumulare montane, pajişti subalpine și mai mult de 100 de specii de plante și animale, printre care multe rare. Aici se găsesc mai mult de 30 de trasee montane, păduri de fag, goluri alpine cu jnepeniş și canioane cu pâraie cu debit puternic fluctuant.
Acesta este motivul pentru care te invităm la drumeție în Parcul Național Domogled.
Suprafața parcului este de 61.211 ha și se întinde peste bazinul râului Cerna, până la confluenţa cu râul Belareca, peste masivul Munţilor Godeanu şi al Munţilor Cernei pe versantul drept şi peste masivul Munţilor Vâlcanului şi Munţilor Mehedinţi pe versantul stâng.
A fost înfiinţat în anul 1990, având administraţie proprie începând cu anul 2003. Deține 11 rezervații naturale (Coronini – Bedina, Rezervația Domogled, Iardașița, Iauna – Craiova, Peștera Bârzoni, Cheile Corcoaiei, Ciucevele Cernei, Piatra Cloșanilor, Vârful lui Stan și Valea Țesna), arii naturale protejate al căror scop este “protecția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.”
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
În conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se împarte în 4 zone:
zona cu protecţie strictă cu o suprafaţă de 498 ha;
zona de protecţie integrală cu o suprafaţă de 21.812 ha;
zona de conservare durabilă cu o suprafaţă de 38.334 ha;
zona de dezvoltare durabilă cu o suprafaţă de 732 ha.
Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere printre care întâlnim ursul, lupul cenușiu, râsul, vidra de râu și liliacul cu aripi. Râurile parcului au șase specii de pești: porcușorul de vad, zglăvoaca, dunărița, avatul, mreana vânătă și chișcarul, precum și 22 specii de nevertebrate. Dintre speciile de păsări ale parcului, multe dintre ele protejate, se numără ciocănitoarea cu spate alb, acvila de munte, porumbelul de scorbură si șoimul călător. Speciile de ierburi și flori sunt dintre cele mai diverse. Aici găsim papucul doamnei, talpa-ursului, căpșuniță, sânziana roșie și garofița albă de stânci.
În vecinătatea parcului se află numeroase atracții turistice și monumente istorice precum: siturile arheologice de la Zăvoi, de la Voislova și situl arheologic de la Băile Herculane, ansamblurile Mănăstirii Tismana și schitului Cioclovina de Jos. Mori și biserici de lemn se alătură peisajelor unice din această zonă.
Accesul în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se poate face dinspre Drobeta Turnu Severin, Orşova, Timişoara, Caransebeş, Târgu Jiu, Baia de Aramă, Petroşani, Lupeni.
În interiorul parcului întâlnim localitate Cerna Sat, câteva cătune iar la margine, oraşul Băile Herculane care, în fapt, nu este inclus în suprafaţa parcului, dar este înconjurat în procent de 95% de suprafaţa acestuia.
In parteneriat cu RNP -Romsilva Administratia Parcului National Domogled Valea Cernei R.A., Hotelul Ferdinand din Stațiunea Băile Herculane oferă turistilor posibilitatea de a cunoaște frumusetile Banatului, in grupuri organizate, însotite de ghid din partea Administratiei Parcului National Domogled – Valea Cernei R.A. Și fiindcă vorbeam de drumeție vă prezentăm sintetic și câteva trasee extrem de încântătoare.
1. Băile Herculane – Crucea Albă – Peştera de sub Şerban – Vf. Domogledu Mic – Vf. Domogledu Mare – Cheile Ferigari – Fosta Fabrică de Var
• durată: circa 5 – 5 1/2 ore;
• tip marcaj: bandă galbenă;
• grad de dificultate: mediu spre greu;
• accesibilitate: vara şi în lunile fără zăpadă;
• obiective: puncte de belvedere asupra staţiunii Băile-Herculane şi Munţii Cernei; abrupturi calcaroase mezozoice înzestrate cu Pinul Negru de Banat; floră şi faună diversă; peşteră;
• Observaţie: acest traseu poate fi parcurs şi pe diferite componente în funcţie de solicitarea turiştilor şi de gradul de pregătire al acestora.
2. BăileHerculane – Izvorul Diana III – Foişorul Verde – Izvorul Munk – Piscul Jubiliar (Foişorul Galben) – Vf. Ciorici (Foişorul Roşu) – Grota cu Aburi – Peştera Hoţilor
• durată: circa 4 ore;
• tip marcaj: punct galben şi triunghi albastru;
• grad de dificultate: medie;
• accesibilitate: permanent, preferabil în lunile fără zăpadă;
• obiective: peşteri (Peştera Hoţilor este considerată cea mai veche aşezare omenească în judeţul Caraş-Severin din epoca paleolitică); floră şi faună diversă; puncte de belvedere asupra staţiunii Băile-Herculane şi Masivul Domogled; Foişorul roşu (aflat pe Vârful Ciorici, 413 m altitudine) – se spune că a fost construit într-o singură noapte de către 80 de pădurari la dorinţa împărătesei imperiului austro-ungar Elisabeta (Sissi), soţia lui Franz Joseph I, care şi-ar fi exprimat dorinţa de a servi prânzul în acest loc.
3. Băile Herculane – Cascada Vânturătoarea – Poiana Cicilovete
• durată: 3 ore (de la coada lacului Prisaca până în Poiana Cicilovete)
• tip marcaj: cruce roşie;
• grad de dificultate: medie;
• accesibilitate: vara şi în lunile fără zăpadă;
• obiective: peisaje spectaculoase asupra Văii Cernei, lac de acumulare, cascadă ce cade de la o înălţime de 40 de metri, panoramă asupra Munţilor Mehedinţi.
• Observaţie: acest traseu poate fi parcurs şi pe diferite componente în funcţie de solicitarea turiştilor şi de gradul de pregătire al acestora.
4. Băile Herculane – Motel Dumbrava – Poiana Ţăsnei – Vf.Pietrele Albe – Poienile se sus (Ploştinioarele, Medvedului, Porcului, Crovu Mare, Izvernelor şi Beletina) – Cheile Tâmnei – Confluenţa Tâmnei cu Cerna
• durată: 10 -12 ore;
• tip marcaj: punct galben;
• grad de dificultate: greu;
• accesibilitate: vara;
• obiective: abrupturi calcaroase cu Pin negru de Banat – specie endemică şi protejată, chei spectaculoase, moara dracilor – denumită astfel deoarece roata morii se învârte invers acelor de ceasornic,peisaje spectaculoase asupra Văii Cernei, panoramă asupra Munţilor Cernei, poieni carstice, chei abrupte.
• Observaţie: acest traseu poate fi parcurs şi pe diferite componente în funcţie de solicitarea turiştilor şi de gradul de pregătire al acestora.
5. Băile – Herculane – cătunele Scărişoara şi Ineleţ, aparţinătoare comunei Cornereva
• durată: 4 ore;
• tip marcaj: traseu nemarcat;
• grad de dificultate: greu;
• accesibilitate: vara;
• obiective: panoramă asupra Munţilor Mehedinţi, cătune izolate de viaţa modernă din oraşe, accesul către aceste două cătune fiind posibil pe patru scări abrupte confecţionate de localnici, peisaje pitoreşti ale comunităţilor din cele două cătune, biserică ortodoxă.
6. Băile – Herculane – Cerna Sat – Cheile Corcoaiei – Lacul Iovanu
• durată: 5 ore (120 km – dus-întors);
• tip marcaj: traseul se parcurge cu maşina pe DN 67 D şi DN 66A;
• obiective: peisaje spectaculoase cu abrupturi calcaroase de pe Valea Cernei, rezervaţia Cheile Corcoaiei – obiectiv carstic turistic major al cărui decor natural este explicat prin legenda eroului mitic Iovan Iorgovan, care a spintecat muntele în două cu sabia lui, lacul de acumulare Iovanu străjuit de impunătorul masiv muntos Godeanu.
• Observaţie: 27 de km se parcurg pe DN 67 D, iar 33 de km pe DN 66A drum nemodernizat.
7. Băile – Herculane – Baia de Aramă – Izvoarele Cernei
• durată: 6 ore (204 km dus-întors);
• tip marcaj: traseul se parcurge cu maşina pe DN 67 D, DJ 671 şi drum;
• obiective: peisaje spectaculoase cu abrupturi calcaroase de pe Valea Cernei, lacul de acumulare Prisaca, barajul Valea Mare – unul dintre cele mai înalte din România, Izbucul Cernei – considerat cel mai puternic izvor din România cu un debit de 1,5 – 1,6 mc/sec;
• Observaţie: 62 de km se parcurg pe DN 67 D până la Baia de Aramă,20 de km pe DJ 671 până la barajul Valea Mare, iar 20 de km până la Izvoarele Cernei pe drum forestier.