Tu știi ce sunt trovanții?
Sunt niște pietre stranii, bizare, au forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au mărimi diferite, de la câțiva centimetri până la câțiva metri. „Se nasc” într-un deal nisipos, se desprind dintr-o râpă și cad într-o vale. Sunt pietrele din comuna vâlceană Costești, denumite științific ”trovanti”.
Rezervația Naturală Muzeul Trovanților din comuna Costești, județul Vâlcea, a fost înființată prin HG nr. 1581/2005 și este administrată de Asociația Kogayon, organizație nonguvernamentală de protecție a mediului care are sediul îin localitate.
Rezervația este situată în sudul comunei, lângă Drumul Național 67 Râmnicu Vâlcea-Târgu Jiu. Are o suprafață de 1,1 hectare și a fost constituită ca rezervație geologică.
„Muzeul e arie protejată. Noi ne ocupăm de administrarea parcului de când a fost înființat și am semnat un contract cu Agenția pentru Protecția Mediului în acest sens. Am delimitat rezervația naturală, am securizat accesul mașinilor în zonă cu o barieră, am montat un panou în care sunt trecute informații cu privire la parc, băncuțe și coșuri de gunoi”.
Articolul continuă mai jos. Îți place?
Urmărește Colțișor de România și pe facebook
Formele stranii care s-au format în urmă cu aproximativ 15 milioane de ani, în comuna vâlceană Costeşti, au aprins imaginaţia internauţilor, nu puţini fiind cei care au încercat să explice cum s-au format trovanţii şi să dezlege misterul creşterii acestora în dimensiune la contactul cu apa.
Cunoscuţi în popor şi sub denumirea de “dorobanţi”, “bălătruci”, “pietre vii” sau “pietre care cresc după ploaie”, trovanţii au forme bizare, sferice sau elipsoidale, şi mărimi diferite, de la câţiva centimetri până la câţiva metri.
Câmpul cu trovanţi din Costeşti este uşor de reperat de către toţi cei care au drum spre Târgu Jiu, rezervaţia naturală fiind situată la aproximativ 40 de kilometri distanţă de Râmnicu Vâlcea, pe marginea DN 67.
Trovanţii din Costeşti au început să fie studiaţi imediat după Revoluţie, dar au ajuns atracţie turistică abia în 2005, după ce zona în care s-au format a fost declarată rezervaţie naturală. Primele “pietre vii” s-au “născut” însă în Miocenul superior, ca urmare a unor cimentări locale în masa nisipului. În urmă cu mai bine de 10-15 milioane de ani, o mare parte din regiunea Oltenia era acoperită de Lacul Getic. Nisipul şi pietrişul transportat de pâraie s-a depus într-o parte a lacului, în zona unde se găseşte astăzi rezervaţia naturală. Specialiştii care au studiat fenomenul explică că astfel de formaţiuni geologice se formează de obicei în albia unui râu şi că mai poate fi întâlnit, dar la o scară redusă, şi în alte localităţi din Vâlcea. Dacă misterul apariţiei trovanţilor a fost dezlegat de specialişti, vânătorii de senzaţional caută şi acum explicaţii pentru mărimea bolovanilor, cunoscut fiind faptul că unele formaţiuni geologice ating o înăltime de până la patru sau cinci metri. “Specialiştii” de pe internet au ajuns la concluzia că fiecare ploaie abundentă face ca “pietrele vii” să mai crească în dimensiune cu câţiva milimetri şi chiar să se deplaseze dintr-un loc în altul. Potrivit acestora, trovanţii au un conţinut mare de săruri minerale care, în condiţii de umezeală, fac ca nisipul să se umfle.
Cercetătorul vâlcean Gheorghe Ploaie, cel care a studiat fenomenul, susţine că ideea potrivit căreia trovanţii din Costeşti au crescut în dimensiune nu conţine nici măcar un gram de adevăr. “Aceste formaţiuni geologice cresc doar în momentul formării şi pot fi de mărimea unui pumn sau pot atinge dimensiunea celor din Costeşti. Au apărut tot felul de isterii pe această temă, dar nimeni nu s-a dus să măsoare pietrele. Trovanţii din Costeşti au ieşit la suprafaţă, probabil, în urma unui cutremur sau a unei alunecări de teren. Aceştia se rostogolesc de fapt din acel perete nisipos de pe marginea drumului. Şi acum stă unul să cadă”, declară Gheorghe Ploaie.
În credinţa populară, formaţiunile geologice sunt considerate “pietre vii” cu o putere nebănuită, care îi protejează pe cei care le mângâie şi le udă. Vâlcenii care locuiesc în zonă şi-au procurat deja câte un “talisman”, trovanţi de dimensiuni mai mici putând fi admiraţi şi în curţile sau grădinile acestora.
Citeste mai mult: adev.ro/pbb6xy