Chiar și pe cei mai puțin pasionați de vizitarea lăcașurilor de cult, curioasa Mănăstire Corbii de Piatră îi va uimi prin aspectul său unic, prin simplitatea sa și prin legendele sale.
Situata într-un mic sat argeșean denumit Jgheaburi, în comuna Corbi, impresionanta mănăstire rupestră (cea mai veche mănăstire de acest tip din România) se află, din păcate, într-o stare de continuă degradare, motiv pentru care ar trebui să ne grăbim să o vizităm cât încă mai este posibil.
Corbii de Piatră, cea mai veche mănăstire rupestră din ţara noastră (datează din secolul al XIV-lea ), și găzduieşte şi cel mai vechi ansamblu de pictură și se află de ani de zile într-o stare avansată de degradare. În interior, din cauza umidităţii de 95%, pictura este deteriorată în procent de peste 80%.
Mănăstirea rupestră de la Corbii de Piatră a fost săpată într-un perete masiv de stâncă, înalt de circa 30 m şi lung de 14,5 m.
Cunoscută mai mult sub denumirea de “Biserica din piatră”, aceasta mănăstire se găsește la circa 50 de kilometri de municipiul Pitești și la 170 de kilometri de București, putând fi așadar un loc numai bun de evadare într-una din zilele de weekend, când vrei să te îndepărtezi puțin de zgomotul orașului și de grijile zilnice.
Cu un aspect cu totul si cu totul deosebit, fiind construită direct în stâncă, mănăstirea merita un loc special în toate ghidurile turistice și datorită faptului că adăpostește cel mai vechi ansamblu de pictură din țara noastră, acesta fiind realizat în preajma secolului al XIV-lea, chiar și înaintea celui găsit la Biserica Domnească de la Curtea de Argeș.
Uimitoarea mănăstire din Jgheaburi a fost săpată într-un perete gigantic de stâncă, ce măsoară înălțimea de 30 de metri și lungimea de circa 15 metri. Aceasta este singurul lăcas de cult din țara noastră care are pe un singur naos două altare funcționale. Se pare că cele două altare au fost ridicate pentru a servi atât credincioșilor ortodoxi, cât și catolicilor. Cu toate acestea, dacă este să analizăm aspectul bizantin al mănăstirii, supoziția aceasta cade, ducându-ne la gândul că vechimea construcției datează din primul mileniu d. Hr. Unii istorici susțin că lăcașul a fost săpat chiar în perioada în care aveau loc persecuțiile împotriva creștinilor. Când spun acest lucru, ei se bazează pe dimensiunea mică a intrării în biserică (de mai puțin de un metru înălțime), dimensiune ce pare a fi fost ideală pentru acele vremuri și, totodată, foarte ușor de ascuns.
Alte voci susțin că vechimea lăcașului este chiar mai mare, acesta datând chiar de pe vremea dacilor, fiind închinat zeului Zalmoxis.
Lăsând puțin deoparte exteriorul despre care cu greu ne putem imagina cum a putut fi realizat doar cu dalta și cu ciocanul în acele vremuri îndepărtate, pășim în interiorul bisericii și observăm trapeza (sala de mese a mănăstirii), situată chiar la intrare. Într-un cadru extrem de liniștit, simplu și sublim, nu putem să nu remarcam celebra pictură murală ce datează din secolul al XIV-lea, în care sunt redate diferite scene biblice, precum Nașterea Domnului, Învierea lui Lazar. Bunavestire și Schimbarea la față. Este un interior cât se poate de simplist, însă cu o putere spirituală pe care nu ai cum să nu o sesizezi, ce te îndeamnă la smerenie, milostenie și gânduri bune. Tocmai de aceea, Mănăstirea Corbii de Piatră este un loc de pelerinaj pentru credincioșii si călătoriiîn căutarea lăcașurilor înzestrate cu energii deosebite.
Într-adevăr, marea problemă a macestei mănăstiri este reprezentată de faptul că pictura din interior, de o valoare inestimabilă, se degradează pe zi ce trece. Trebuie spus că pictura de aici nu a fost niciodată restaurată.
După cum ne-a declarat părintele ieromonah Ignatie Gorunescu, între 2007 şi 2010, o echipă de cercetători de la Bucureşti, condusă de prof. univ. dr. Dan Mohanu, a realizat un amplu studiu privind restaurarea picturii. Astfel, prin efortul Universităţii de Arte Bucureşti şi prin implicarea directă a prof. univ. dr. Ioana Gomoiu, în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare în Domeniul Conservării şi Restaurării, Universitatea Bucureşti şi cu ajutorul unei cunoscute firme din domeniul studiilor şi proiectării pentru Industria Materialelor de Construcţii, a fost întocmit un amplu studiu de specialitate, în urma cercetărilor realizate între anii 2007 – 2010, în care sunt prezentate soluţii tehnice viabile pentru conservarea schitului rupestru de la Corbii de Piatră.